G4Media.ro

Analiză KeysFin: Capitalul românesc, aproape egal cu cel străin în industria locală…

sursa foto: Pexels

Analiză KeysFin: Capitalul românesc, aproape egal cu cel străin în industria locală de software. Topul firmelor din domeniu

Industria de software din România se menține în topul industriilor cheie pentru economia țării, cu un volum de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit unei analize KeysFin, și este una din cele mai echilibrate industrii în ceea ce privește balanța între capitalul străin și cel românesc.

Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investițiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018, potrivit studiului KeysFin „Industria de software în România“.

Cele mai importante informații din analiza KeysFin:

Investitorii străini de pe piața de software locală provin din peste 60 de state, însă în top se află Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) și Cipru (cu 4,8% din total), acești lideri controlând două treimi din totalul capitalurilor proprii străine. În ceea ce îi privește pe investitorii locali, aceștia provin atât din marile orașe ale țării, precum București sau Cluj, dar și din orașe medii, care încep însă să devină nume cu rezonanță pentru industria locală de start-up-uri în software, așa cum este Târgu-Mureș.

„Este pentru al treilea an consecutiv când realizăm un studiu dedicat industriei de software din România, astfel că avem o perspectivă amplă asupra pieței și suntem conectați la tendințele acesteia. Tocmai de aceea, creșterea investițiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piață atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: țara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci și pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puținele industrii din România în care există echilibru între investițiile locale și cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă și solidă a acestui domeniu.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut cu 12,6% față de 2017 și cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro în 2018.

Mai mult, analizând datele de piață și, totodată, ținând cont de fluctuațiile industriei, experții KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru anul în curs, depășind pragul de 6,2 miliarde de euro în 2019.

Din întreaga industrie software o parte importantă și, totodată, vizibilă, o reprezintă piața de jocuri pe calculator. Țara noastră se mândrește cu dezvoltarea și testarea unora din cele mai populare jocuri la nivel internațional, iar aceste rezultate se văd și la nivel de business: cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut cu 9% față de 2017 și cu 46% față de 2014. Pentru 2019, experții KeysFin preconizează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

TOPUL COMPANIILOR DE SOFTWARE DIN ROMÂNIA

În 2018, în România existau aproximativ 20,7 mii de companii în domeniul software-ului, cu 18,6% mai multe față de 2017 și cu 30% față de 2014. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (39% din total). Cu toate acestea, peste 4,8 mii de companii (23%) au avut cifra de afaceri egală cu zero în 2018.

Cea mai mare companie de software din România a rămas ORACLE ROMÂNIA SRL cu o cifră de afaceri de peste 206 milioane de euro (3,6% din total) în 2018. Clasamentul este completat de IBM ROMÂNIA (200 milioane de euro – 3,5% din total), ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMÂNIA SRL (peste 170 milioane de euro, 3% din total), SAP ROMÂNIA SRL (aproximativ 108 milioane de euro) și ENDAVA ROMANIA SRL (aproximativ 108 milioane de euro) *. Este de remarcat intrarea SAP ROMÂNIA SRL în top 5, cu cea mai mare creștere procentuală de 63%.

În ceea ce privește topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de ELECTRONIC ARTS ROMANIA SRL, care a înregistrat mai multe recorduri : cel mai mare angajator și cel mai profitabil jucător în 2018 (38 milioane de euro cifră de afaceri–79% din total), urmat de KING GAMES STUDIO (BUCHAREST) SRL (2,4 milioane de euro – 4,9% din total) și de GREEN HORSE GAMES SRL (11 milioane de euro – 2,2% din total).

HARTA SOFTWARE-ULUI ROMÂNESC

Deși a înregistrat o ușoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureștiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează județul Cluj (16%), care a înregistrat un avans de 1,5 puncte procentuale față de 2017, urmat de Timiș (5%), Iași (4.5%) și Brașov (3%).

TENDINȚE PE PIAȚA SOFTWARE

Deși România este al doilea furnizor de software și servicii din Europa de Est și în top 10 la nivel european, industria se bazează îndeosebi pe export și outsourcing, care contribuie într-un procent covârșitor la valoarea întregului sector.

Totuși, în ultimii ani, s-au făcut progrese importante pentru sprijinirea start-up-urilor locale din domeniul software-ului, datorită apariției fondurilor de investiții internaționale, programelor de mentorat dar și a competițiilor.

Astfel, start-up-uri precum Elrond, Questo, TypingDNA sau Happy Recruiter au strâns deja zeci de milioane de euro de la investitori și dezvoltă produse sau servicii pentru țări din întreaga lume.

Un alt exemplu local de succes îl constituie și Starbyte SRL, o soluție de software adaptată pentru domenii unde sunt concentrate cele mai mari investiții la ora actuală, precum cel financiar-bancar, asigurări şi managementul de risc.

Metodologie. Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (activități de editare a altor produse software), 6201 (activități de realizare a soft-ului la comandă), 6202 (activitățide consultanță în tehnologia informației), 6203 (activități de management -gestiune și exploatare – a mijloacelor de calcul) , 6209 (alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei).

Foto: Pexels.com

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

1 comentariu

  1. Peste acest peisaj pluteste amenintarea cu eliminarea scutirii de impozit pe venit pentru IT-isti. Scutirea de impozit a avut un rol important in dezvoltarea industriei IT din Romania, prin franarea migratiei de specialisti, o resursa vitala dar foarte mobila si insuficienta chiar in conditiile actuale.

    Eliminarea scutirii va aduce bani la buget pe termen scurt, insa pe termen mediu va determina regresul unei industrii strategice pentru Romania si implicit scaderea incasarilor la buget, care acum par asa de importante.

    – Avantaje: nu vor mai fi discriminari dpdv fiscal intre salariatii din IT si ceilalti salariati, se va pune in practica idea (de altfel justificata) de egalitate – care va aduce, cel putin teoretic, si un beneficiu material intregii populatii.

    – Dezavanataje: pierderea unui avantaj tehnologic si strategic pentru o tara ca Romania, care oricum nu prea mai dispune de alte atuuri economice. Aici merita mentionata blazarea cu care ne-am obisnuit sa deplangem modul in care industria romaneasca a fost dezmembrata si vanduta la fiare vechi dupa revolutia din ’89, ducandu-ne in situatia de a pierde si ceea ce mai ramasese. Sa avem oare o vocatie in a repeta istoria (intr-o situatie diferita, dar cu rezultat cumva asemanator)? Dupa pierderea acestui avantaj cheie va urma pe termen mediu o scadere a incasarilor bugetare, resimtita in final de toti cei care sperau ca egalitatea fiscala le va aduce un trai mai bun…