G4Media.ro

ANALIZĂ: Cum văd politica externă principalii concurenți electorali în alegerile parlamentare din…

ANALIZĂ: Cum văd politica externă principalii concurenți electorali în alegerile parlamentare din Republica Moldova

Politica externă nu există printre preocupările de bază ale partidelor cu șanse de a accede în viitorul Parlament de la Chișinău. Prioritățile de politică externă stau mai degrabă la coada programelor electorale întocmite de partide sau, pe alocuri, lipsesc cu desăvârșire, se arată într-o analiză publicată în buletinul de politică externă al Asociației de Politică Externă din Moldova (APE) și Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES). Analiza este o radiografie a programelor politice ale principalele forțe politice cu șanse la aceste alegeri parlamentare din 11 iulie pentru a oferi o imagine cât mai exhaustivă despre ce oferă partidele alegătorilor din această perspectivă a agendei de politică externă.

  • Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)  

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) militează și în acest scrutin pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc pe 11 iulie pentru o politică externă pro-europeană și o opțiune clară de apropiere față de Uniunea Europeană. PAS politică externă drept una consecventă și în concordanță cu valorile europene.

Poziționare față de UE, NATO și SUA:

PAS se angajează să implementeze prevederile Acordului de Asociere UE – Republica Moldova, semnat pe 27 iunie 2014, și să urmeze reformarea instituțiilor statului la standarde europene în toate domeniile. „Vom implementa o politică externă pozitivă, previzibilă, consecventă, ancorată în spațiul valoric european, axată pe aducerea unor beneficii concrete cetățenilor Republicii Moldova și care ar permite relansarea economică, redresarea efectelor crizei pandemice, asigurarea statului de drept, combaterea corupției, dezvoltarea durabilă a țării și crearea unui climat internațional favorabil proceselor de transformare internă a Republicii Moldova”, se arată în programul politic al PAS.

PAS își propune „aprofundarea dialogului politic și sectorial cu Uniunea Europeană și statele sale membre, pentru consolidarea rezilienței democratice, economice, climatice, energetice și de securitate a Republicii Moldova.”

PAS nu are nicio referință în programul său politic despre Alianța Nord-Atlantică și conlucrarea cu acest bloc militar a Republicii Moldova. Totuși, președintele interimar al PAS, Igor Grosu, declara într-un interviu din aprilie 2021 pentru G4Media.ro că admite ipoteza potrivit căreia Rusia păstrează trupe în Transnistria pentru a arăta NATO unde este granița. „Da, pot admite o asemenea ipoteză, pentru că Rusia reacționează bolnăvicios când se vorbește despre NATO. Noi, pe de altă parte, încercăm să transmitem mesajul că cetățenii R. Moldova nu vor ca țara lor să devină un teritoriu în care marile puteri să-și delimiteze influența sau să devină un spațiu gri pe hartă. Vrem să fim un stat corect, cu o politică predictibilă față de vecini și față de Rusia. Înțelegem și rolul pe care îl are Federația Rusă în zonă”, a spus Grosu.

De menționat la acest capitol este și dorința PAS ce include relansarea dialogului strategic al Republicii Moldova cu SUA. Pe dimensiunea „consolidării democrației și buna guvernare, inclusiv pe dimensiunea combaterii corupției, independența energetică, dezvoltarea economică și financiară, cooperarea în materie de securitate”.

PAS mai face referire și la dezvoltarea componentei diplomatice și dezvoltarea relațiilor politico-economice cu Marea Britanie, Canada, Japonia, Statul Israel, Republica Turcia, China, țările arabe, dar și cu alți actori globali și regionali.

Poziționarea față de vecini – România și Ucraina:

În viziunea de politică externă a PAS, România ocupă un loc important în ceea ce privește colaborarea cu Bucureștiul. De altfel, liderii PAS au afișat constant o atitudine de apropiere față de România pentru Republica Moldova, în contextul în care Bucureștiul este cel mai vocal avocat al Chișinăului la Bruxelles și partenerul comercial cel mai important al Republicii Moldova.

Dacă în 2016, România era considerată un stat vecin, în 2021, în programul PAS se vorbește despre „un partener strategic” și vine ca o a doua prioritate, după interesul manifestat față de Uniunea Europeană. „Valorificarea Parteneriatului Strategic cu România pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și aprofundarea acestei relații speciale bilaterale, bazată pe valori comune prin consolidarea punților între cele două maluri ale râului Prut, realizarea proiectelor strategice de interconectare energetică și a infrastructurii de transport, liberalizarea spațiului economic, consolidarea dialogului politic și de securitate, cultural și educațional”, se arată în programul PAS pentru 2021.

Ucraina este a treia entitate menționată în partea de politică externă a programului PAS. Partidul își dorește „avansarea parteneriatului strategic bilateral cu Ucraina orientat spre consolidarea cooperării în domeniul economic, protecției mediului, energiei, precum și implementarea proiectelor de interconectare a infrastructurii de transport, dezvoltarea contactelor interumane, combaterea crimelor transfrontaliere, consolidarea securității regionale și respectarea suveranității și integrității teritoriale ale țărilor”.

Cu toate acestea, alături de Ucraina, PAS mai ia în calcul și relațiile cu Georgia, practic o dezvoltare și în format trilateral cu UE prin prisma Parteneriatului Estic.

Poziționarea față de Rusia:

PAS militează pentru o politică echilibrată cu Rusia, bazată pe un dialog de reciprocitate și o deschidere spre dialog în dosarul transnistrean, dar și o revenire la normalitate în ceea ce privește schimburile economice perturbate de introducerea în 2013 a unui embargo pe mărfurile moldovenești din partea Moscovei.

„Promovarea unui dialog politic pozitiv, respectuos și pragmatic cu Federația Rusă, cu respectarea intereselor naționale ale Republicii Moldova, a Tratatului de prietenie și cooperare, a principiilor suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, urmărind obiectivul restabilirii relațiilor comercial-economice în conformitate cu acordurile CSI prin excluderea barierelor tarifare și netarifare discriminatorii asupra produselor moldovenești și protecției drepturilor cetățenilor Republicii Moldova”, se arată în document.

Poziționarea în dosarul transnistrean:

Capitolul intitulat „Reintegrarea țării” se găsește la finalul programului politic, dar are o viziune exprimată consistent în ceea ce privește rezolvarea dosarului transnistrean. În mare parte, se vorbește de negocieri în formatul consacrat 5+2, rezolvarea unor probleme sociale, dar și atingerea coșului politic al negocierilor. De asemenea, se mai menționează și nevoia de securizare a acestui segment de graniță cu Ucraina pentru diminuarea corupției, a contrabandei și crimei organizate.

  • Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS)  

După semnarea acordului și formarea Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), ambele partide – Partidul Comunist din Republica Moldova și Partidul Socialiștilor din Moldova – nu s-au grăbit până în prezent să ofere și un program electoral comun sau individual, care să ofere o perspectivă clară în scris despre raportarea lor la politica externă pe care ar urma să o abordeze în viitorul Parlament. Cu toate acestea, ambii lideri ai blocului au făcut o serie de declarații publice, poziționând BeCS în raport cu lumea externă.

Poziționare față de UE, NATO și SUA:

Deși adept pentru mulți ai „politicii echilibrate”, ceea ce înseamnă o poziție duală față de est și vest, respectiv UE și SUA de-o parte și Rusia pe de cealaltă parte, Igor Dodon și-a reluat retorica geopolitică, după ce a pierdut cursa prezidențială din noiembrie 2020. „Ambasadorii din UE îi consultă pe reprezentanții CEC, iar ambasadorul SUA, Dereck Hogan, se întâlnește cu procurorul general. Eu nu am văzut ca ambasadorul rus, Oleg Vasnețov, în plină campanie electorală, să fi făcut un tur al instituțiilor de stat, care se ocupă de organizarea alegerilor. Asta se numește amestec [în politica internă a Republicii Moldova –n.red.]”, a afirmat Igor Dodon, într-o emisiune televizată pe 16 mai, în contextul unor acuzații similare de la Moscova făcute de purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova.

Anterior, pe 15 mai, Igor Dodon a scris pe pagina de Facebook că „după alegerile parlamentare, partidele de dreapta, împreună cu președintele Maia Sandu, intenționează să majoreze vârsta de pensionare (pentru acest lucru insistă FMI), să lichideze raioanele și satele mici (o asemenea reformă a fost elaborată deja în perioada alianțelor pentru integrare europeană), să distrugă totalmente producătorii autohtoni (trebuie curățată calea pentru mărfurile de import), să dea Parlamentul, Guvernul și alte instituții ale statului sub controlul extern al curatorilor din Occident”.

Dodon a intensificat retorica acuzativă la adresa Occidentului, afirmând că „factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudovalori anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre. De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc. În acest context, membrii Consiliului Republican au fost unanimi în opinia privind necesitatea unificării forțelor politice patriotice capabile să învingă în alegeri și să asigure o guvernare profesionistă, responsabilă, cu experiență, în interesul cetățenilor țării și nu în folosul altor forțe străine. Astfel, au fost salutate acțiunile conducerii PSRM în vederea creării unui bloc electoral cu alte partide stataliste, în special cu PCRM”.

Cu toate acestea, în cadrul întâlnirii de pe 4 iunie cu George P. Kent, asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA, Dodon a afirmat că dorește relații reciproc avantajoase cu țările partenere și din Vest, și cu cele din Est. „Am subliniat importanța dialogului pragmatic și strategic dintre Republica Moldova și Statele Unite ale Americii, exprimând recunoștința partenerilor americani pentru asistența enormă acordată țării noastre în toți anii de independență”, scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește NATO, la rampă a ieșit cu acuzații rasiste și xenofobe celălalt lider al BeCS, fostul președintele Vladimir Voronin. „Asta vă doriţi, dragi alegători, când veţi vota pentru parlament? Vă doriţi ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al ţării? Şi pentru ca soldaţii NATO să vină aici şi să aveţi copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriţi? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat Voronin într-o emisiune politică difuzată de postul TVC 21 pe 14 mai.

Poziționarea față de Rusia:

În ceea ce privește modul de poziționare față de Rusia, aici există două fațete ale monedei și anume raportarea BeCS la Rusia și raportarea Rusiei la cea mai forță politică prorusăde pe eșichierul politic moldovenesc. BeCS își dorește dezvoltarea unui parteneriat strategic al Republicii Moldova cu Federația Rusă.

Igor Dodon a continuat în ultima vreme o serie de acțiuni în legătură cu Moscova. De altfel, Igor Dodon încearcă a afirmat că ar încerca să convingă Moscova să producă vaccinul Sputnik V în Republica Moldova, dacă blocul pe care îl reprezintă va câștiga alegerile. „Avem deja experiența mai multor țări: Serbia, Belarus, care au început să producă Sputnik V. Nu este fantezie. Preconizăm să lansăm producerea vaccinului și în Republica Moldova. Deja am început negocierile cu partenerii din Rusia. Sunt sigur că dacă vom câștiga aceste alegeri, guvernul nostru, în termen restrâns, va lansa producerea acestui ser în țara noastră. Este foarte important, pentru că pandemia încă nu a trecut”, a spus Dodon.

Pe de altă parte, Partidul Comunist al Federației Ruse, prin vocea prim-vicepreședintelui al UPC-PCUS, deputatul Dumei de Stat din Rusia, Kazbek Taisaev, a spus că alianță PCRM-PSRM este „un pas înțelept menit să salveze Moldova”. De asemenea, președintele PCRM, Vladimir Voronin, le-a cerut comuniștilor ruși ca, în ziua votării la secțiile de votare, care vor fi deschise în Rusia, reprezentanții Partidului Comunist al Federației Ruse să fie prezenți în calitate de observatori.

De asemenea, mai mulți oficiali ruși au cerut în luna mai ca Occidentul să nu se implice în alegerile parlamentare de la Chișinău. „Ambasadorii UE și SUA, fără niciun fel de scrupule, încearcă să exercite o influență asupra conducerii R.Moldova, dar și a Comisiei Electorale Centrale în contextul anticipatelor din 11 iulie”, a declarat reprezentanta Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova pe 14 mai.

Poziționarea față de vecini – România și Ucraina:

Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor este unul statalist și suveranist, iar una dintre principalele teme împotriva căruia militează este o virtuală unire a Republicii  Moldova cu România. O astfel de retorică este des întâlnită la ambii lideri, Dodon și Voronin.

„Ambasadorul României în Moldova a devenit mult mai încrezător în sine după ce un cetățean al României a devenit președinte, iar altul a preluat conducerea Curții Constituționale. Au devenit nerușinați și se poartă foarte obraznic. Ei consideră că deja controlează totul în această țară, dar nu le va reuși!”, a declarat Igor Dodon în cadrul unei emisiuni în limba rusă de la un post de televiziune de la Chișinău, afiliat socialiștilor în data de 21 aprilie.

Dodon a mai afirmat că ambasadorul român Daniel Ioniță ar trebui „luat de mâini și de picioare și aruncat peste Prut”, în urma unor declarații ale diplomatului român în legătură cu „moldovenismul primitiv” care neagă legăturile istorico-culturale între moldoveni și români.

În ceea ce privește Ucraina, această țară este prezentă în discursul lui Igor Dodon doar tangențial, fiind cuprinsă în retorica despre un „posibil război cu Rusia în care Republica Moldova ar fi atrasă de Occident”. „Instituția prezidențială a trecut sub controlul extern și este pericol mare. În regiune poate izbucni un conflict mare. Vedeți ce se întâmplă în Ucraina. Mă tem să nu ne atragă Maia Sandu într-un război regional. Când fac aceste declarații, le fac în cunoștință de cauză. Ce o oprește pe Maia Sandu să nu facă ceea ce vrea să facă Zeleneski, este că nu are control asupra Parlamentului și Guvernului. Noi am putea dezgheța conflictele regionale sub dictatura unor experți externi”, a afirmat Dodon, într-o emisiune televizată la postul public pe 16 aprilie.

Poziționarea în dosarul transnistrean:

Poziția PSRM a pendulat în ultimii ani de la federalizare la un statut special pentru regiunea transnistreană în interior Republicii Moldova, în timp ce comuniștii conduși de Voronin au respins ideea federalizării, inclusiv prin refuzul lui Vladimir Voronin de a semna în ultimul moment Memorandumul Kozak, în 2003, ceea ce ar fi echivalat cu o federalizare a țării.

Pentru aceste alegeri, Igor Dodon și Partidul Socialist au militat pentru deschiderea a cât mai multor secții de votare pentru votanții din regiunea transnistreană, în marea lor majoritate votanți  cu viziuni proruse.

  • Partidul Nostru  

Partidul Nostru, condus de primarul de Bălți, Renato Usatîi, a plasat pe penultima poziție a programului său de guvernare capitolul de politic de externă la punctul 12 din 13. De remarcat este că motto-ul său – „Am un vis!” – copiază un celebru citat al lui Martin Luther King jr., activistul politic american de la mijlocul secolului XX, cunoscut pentru militantismul său în favoarea drepturilor persoanelor de culoare din SUA.

Poziționare față de UE, NATO și SUA: 

În mare, Partidul Nostru are o poziționare statalistă ce nu abordează politica externă prin prisma vreunui parteneriat extern anume. Renato Usatîi militează pentru rezolvarea problemelor interne. „Politica externă nu poate fi eficientă, dacă statul nu are o politică internă corectă. Ce fel de politică externă poate avea un stat în care structurile puterii sunt acaparate de grupări oligarhice, iar mita a devenit un mijloc universal de rezolvare a oricărei probleme, corupția este o nouă formă a relațiilor sociale, iar principala sursă a fărădelegii este însăşi guvernarea? Într-un asemenea stat politica externă este axată pe minciună, neputință și dependență internațională permanentă”, se precizează în programul Partidului Nostru.

UE este criticată prin prisma guvernelor anterioare pretins pro-europene și nu prin grila valorilor democratice occidentale și a Acordului de Asociere UE – Republica Moldova din 27 iunie 2014 și angajamentelor acestuia. „Cei care susțin așa-numita integrare europeană consideră că apropierea de UE va conduce în mod automat la soluționarea problemelor complexe cu care se confruntă Republica Moldova la această etapă. În ultimii cinci ani, actualii guvernanţi nu au făcut nimic decât să se ascundă în spatele sloganelor integraţioniste. Practica a demonstrat că demagogia, vorbele goale despre Europa și reformele, în lipsa unor rezultate concrete de reformare a țării, nu numai că nu au îmbunătățit viaţa oamenilor, ci şi au contribuit la degradarea continuă a situației din țară”, menționează programul.

De asemenea, nu există nicio mențiune despre NATO.

Poziționare față de Rusia: 

Nu există vreo tendință fățișă legată de atitudinea prorusească din partea Partidului Nostru. Mai degrabă programul condamnă tot ce este centralizat de pe timpurile sovietice și raportarea la centrul de comandă de la Moscova. „Susținătorii integrării eurasiatice sunt absolut convinşi că apropierea Moldovei de Uniunea Vamală și, în consecință (dacă apare), de Uniunea Euroasiatică va fi începutul unor schimbări spre bine pe termen lung a țării noastre. Încrederea oarbă în puterea magică a alegerii unui parcurs extern geopolitic „corect” este o încercare de a nu-şi asuma responsabilitatea pentru reformarea, transformarea și modernizarea Republicii Moldova. Este un rudiment al comportamentului de tip sovietic, când conducerea de la Chișinău se baza pe centrul situat la Moscova, se ghida doar de instrucțiunile care veneau de la superiorii situaţi în afara țării,” se menționează în document.

Cu toate acestea, există și mesaje subliminale ce concordă cu politicile Kremlinului vizavi de viitorul Republicii Moldova și anume hotărârea acestui traseu printr-un referendum. Instrumentul referendumului este des utilizat drept „voința poporului” în retorica rusească în țări cu ambiguități în privința viitorul lor. „Vectorul geopolitic al Republicii Moldova ar trebui să fie identificat şi stabilit de cetățeni printr-un referendum. În acest caz, decizia în favoarea unui sau a altui vector extern va fi acceptată doar în cazul în care cel puţin două treimi din populația ţării va opta anume pentru această cale”, se arată în program.

Poziționare față de vecini – România și Ucraina: 

La acest capitol se disting o serie de nuanțe care se regăsesc în poziția statalistă. Dacă în cazul României există niște mențiuni scurte și tangențiale, despre Ucraina nu este nicio referire.

„Astăzi, din nou ne bazăm pe înțelepciunea „şefilor” de la Bruxelles, Moscova, Washington sau București și nu înţelegem că doar noi putem readuce ţara în albia normalităţii, consolida statalitatea, transforma Moldova într-un stat cu adevărat democratic şi prosper,” se mai precizează în program.

Poziționare față de dosarul transnistrean:

La acest capitolul nu există nicio referință în tot programul electoral al formațiunii Partidul Nostru.

  • Partidul Ilan Șor  

Partidul Șor a afișat pe site un program scurt care nu prezintă și preocupări legate de politică externă. Singurele referințe în acest sens sunt legate de neutralitate din punct de vedere militar și prezervarea statalității Republicii Moldova.

Poziționare față de UE, NATO și SUA: 

În general, poziția liderului Partidul Șor, Ilan Șor, a fost una conflictuală și în dezacord cu pozițiile UE, în special de cea legată de componența arcului guvernării și a majorității parlamentare.  „Am decis singuri, punând pe prim-plan interesele Moldovei și ale cetățenilor. Anume aceasta nu-i place lui Michalko [ambasadorul UE la Chișinău – n.red.]. El vrea ca deciziile suverane ale țării să fie luate în biroul lui. Iată de ce Michalko scuipă pe prezumția nevinovăției și atacă Partidul Șor. El înțelege că nu vom acționa în interesele unui administrator autoproclamat din afară, ci exclusiv în interesele cetățenilor”, a declarat Ilan Șor într-o postare pe Facebook pe 19 februarie 2021.

„Un diplomat și un hoțoman, care nu a făcut nimic în cariera sa decât ce i s-a spus, nu prea ar avea ce discuta. Singura explicație este că șeful delegației UE vrea ca toți politicienii din Moldova să-i fie obedienți, așa cum e actualul președinte și cățelul Juju (n.r. Pavel Filip), și este deranjat că Ilan Șor și echipa sa nu-i ciugulesc din palmă”, a declarat Ilan Șor.

De asemenea, Marina Tauber, vicepreședintele Partidului Șor, a criticat recent UE. „Recent, Peter Michalko a vorbit despre un miliard de euro investit în Republica Moldova. Eu merg foarte des prin sate și-i întreb pe oameni dacă au văzut vreo investiție. Ei spun că nu. Atunci mă întreb, în buzunarele cui este acest miliard de euro investit de UE? Noi avem un respect deosebit față de Uniunea Europeană, dar niciun reprezentat al unei alte țări nu ar trebui să se implice în politica internă a unui stat suveran și independent și dacă un reprezentat al UE depășește aceste limite, asta nu înseamnă că noi nu respectăm comunitatea europeană”, a spus Marina Tauber în cadrul emisiunii „Glavnoe” de la TVC 21, la începutul lunii iunie.

Ilan Șor nu a manifestat atitudini contra SUA sau NATO.

Poziționare față de Rusia: 

În general, Partidul Șor a încercat să exploateze o atitudine de nostalgie a votanților săi rusolingvi cu precădere față de Uniunea Sovietică. Atitudinea a fost, în general una pozitivă.

În programul său politic, Partidul Șor militează pentru statalitate și neutralitate militară, două dintre poziționările constante ale Rusiei în Republica Moldova. „Noi suntem fermi în ceea ce privește păstrarea și consolidarea necondiționată a statalității moldovenești și neutralitatea sa militară”, se arată în programul Partidului Șor.

Poziționare față de vecini – România și Ucraina: 

Partidul Șor nu a manifestat niciodată o atitudine pozitivă față de România, cu excepția cazurilor în care România a sponsorizat o serie de proiecte în zona Orheiului.

La începutul lunii iunie, Marina Tauber, vicepreședintele Partidului Șor, spunea că  este recunoscătoare Guvernului de la București pentru finanțarea multiplelor proiecte sociale de la Orhei.  „Avem un dialog foarte constructiv cu ambasadorul României. La Orhei sunt multe proiecte finanțate de România și suntem extrem de recunoscători statului român pentru ajutor. Toți simpatizanții noștri au viziuni diferite, unii preferă România, alții Federația Rusă, scopul nostru însă este să îmbunătățim viața oamenilor indiferent de preferințele lor geopolitice”, a mai spus aceasta.

Nu există referințe despre Ucraina din partea acestei formațiuni politice.

Poziționare față de dosarul transnistrean:

Programul Partidului Șor, deși face referință la neutralitatea militară a Republicii Moldova, nu vorbește și despre prezența militară rusă în regiunea transnistreană, acolo unde Rusia menține 1.500 – 2.000 de militare care fac parte din forțele de pacificare (cu mandat) și din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (fără mandat).

  • Partidul Platforma Dreptate și Adevăr (PPDA) 

Programul politic al PPDA este unul orientat în zona politicii externe spre o apropiere față de Uniunea Europeană și o colaborare cât mai activă atât în plan politic, cât și economic și militar. Pe plan regional, PPDA își propune o politică activă concentrată în zona bazinului Mării Negre și Balcani.

Poziționare față de UE, NATO și SUA: 

PPDA militează pentru o politică externă echilibrată. Partidul vrea o colaborare cât mai activă cu Uniunea Europeană, dar și cu SUA. Viziunea sa aici include și o componentă regională de dezvoltare. „În condiţiile în care noua arhitectură a ordinii internaţionale se formează în baza conceptului unei lumi multipolare, Republica Moldova se orientează spre Uniunea Europeană, graţie ponderii politice şi economice a comunităţii statelor europene, pentru asigurarea propriilor interese naţionale, în special în domeniul dezvoltării economice şi securităţii naţionale. Din punct de vedere politic, integrarea europeană a Republicii Moldova înseamnă finalizarea reformelor, stabilitate democratică, creşterea nivelului de securitate, reîntregirea teritorială a statului”, se arată în programul PPDA.

PPDA vrea consolidarea relaţiilor cu SUA, „bazate pe obiectivele strategice comune la nivel regional şi continental – asigurarea stabilităţii şi securităţii în sudul Europei de Est şi regiunea Mării Negre.”

NATO nu este numit expres ca bloc militar în viziunea de politică externă a PPDA, dar se face referire la o aliniere a armatei Republicii Moldova la o politică de reformare la standardele europene, implicit și cele ale NATO.

Poziționare față de vecini – România și Ucraina: 

PPDA plasează primordial consolidarea parteneriatului strategic cu România prin aprofundarea relaţiilor de ordin politic, economic, comercial, cultural. La punctul al doilea, imediat după România, se vorbește despre „menţinerea unor relaţii reciproc avantajoase, de bună vecinătate cu Ucraina”.

Poziționare față de Rusia

În programul politic al PPDA, relațiile cu Rusia se găsesc la punctul al cincilea din document.

„Dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu Federaţia Rusă în baza principiilor de egalitate şi respect reciproc, de recunoaştere a integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova, de cooperare bilaterală în domeniul securităţii regionale, în domeniul comercial-economic, umanitar, cultural şi de altă natură”, se menționează în document.

În general, liderii PPDA nu au manifestat o aversitate specială față de Rusia, dar nici nu au pedalat pe vreo apropiere de Rusia pe parcursul ultimilor ani, ba mai degrabă au formulat critici la adresa politicilor Federației Ruse în Republica Moldova.

Poziționare față de dosarul transnistrean:

Dosarul transnistrean, respectiv reintegrarea țării ocupă un spațiul larg în programul politic al PPDA și are un capitol aparte întins pe o pagină din cele 51 ale documentului.

„Reintegrarea teritorială reprezintă un adevărat proiect de ţară pentru Republica Moldova. Este un obiectiv, care trebuie să consolideze întreaga societate. Din păcate însă, la acest moment, subiectul reunificării ţării este ignorat, iar politicile statului sunt slabe, inconsistente şi fără un rezultat palpabil. Viziunea noastră porneşte de la premiza, că o soluţie viabilă cu privire la rezolvarea conflictului transnistrean poate fi identificată doar în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, o soluţie fiind acordarea unei largi autonomii regiunii transnistrene”, se precizează în programul PPDA.

De altfel, PPDA militează pentru evacuarea trupelor străine de pe teritoriul Republicii Moldova, cu referință directă la trupele ruse staționate în regiunea separatistă transnistreană și demilitarizarea regiunii. PPDA ar vrea mărirea rolului UE și SUA în formatul de negocieri cu Tiraspolul

  • Componenta unionistă – Partidele PUN și AUR

Partidul Unității Naționale (PUN)

Partidul Unității Naționale (PUN) este un partid unionist ce militează pentru unirea Republicii Moldova cu România și se definește ca fiind unul de orientare centru-dreapta al cărui cadru doctrinar şi ideologic este determinat de două viziuni: idealul reîntregirii naţionale şi doctrina creştin-democrată. Abordarea PUN este mai degrabă una integraționistă.

„PUN militează pentru reunificarea României cu Republica Moldova, aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană”, se arată în preambulul programul său politic. De astfel, documentul fixează ca prioritate acest deziderat politic și apoi în jos toate celelalte componente legate de dezvoltarea socio-economică, educație și cea culturală.

Poziționare față de UE, NATO și SUA:

În viziunea PUN, valorile europene se regăsesc doar împletite cu cele românești. „PUN militează pentru armonizarea legislaţiei Republicii Moldova cu cea românească şi cu acquis-ul comunitar al Uniunii Europene, pentru a facilita reunificarea politică a celor două state româneşti şi integrarea plenară în spaţiul de civilizaţie euro-atlantică”, se spune în documentul ce vizează atât UE, cât și poziționarea față de NATO.

În plan militar, PUN cere reformarea urgentă a sistemului de apărare şi securitate a Republicii Moldova prin implicarea suportului şi asistenţei din partea României, NATO, SUA şi UE.

Poziționarea față de România și Ucraina:

Trebuie menționat aici că primul criteriu care este luat în calcul în programul politic al PUN este problema identitară din Republica Moldova. „În Republica Moldova populaţia majoritară este constituită din români/moldoveni, care sunt parte integrantă a naţiunii româneşti. PUN afirmă că, pentru moment, naţiunea română este divizată în două state româneşti – România şi Republica Moldova, iar sloganul „o naţiune, două state româneşti” exprimă esenţa realităţilor geopolitice temporare”, se precizează în document.

În ceea ce privește poziționarea până la o virtuală reunificare, relațiile cu România trebuie să fie unele privilegiate şi care să constituie fundamentul politicii externe a Republicii Moldova. „Republica Moldova va acţiona în unison cu România în materie de decizii pe axa politicii externe şi va acţiona în interes strict naţional al celor două state româneşti”, se arată în document.

Ucraina nici nu este menționată în documentul de opt pagini.

Poziționarea față Rusia: 

Abordarea relațiilor cu Rusia este mai degrabă una istorică ce pleacă de la anularea prevederilor Acordului Stalin-Hitler semnat în 23 august 1939 și care a condus la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial și împărțirea mai multor teritorii din Europa, inclusiv dictatul prin care Uniunea Sovietică a cerut și a primit Basarabia, teritoriul actual al Republicii Moldova.

Poziționarea față de dosarul transnistrean:

PUN cere expres retragerea forţelor militare ale Federaţiei Ruse din stânga Nistrului şi transformarea actualului format de menţinere a păcii într-o misiune internaţională civilă „prin revizuirea acordului Snegur-Elţin din 1992, ca prim pas în promovarea soluţionării durabile a conflictului din stânga Nistrului”.

  • Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) 

La fel ca și în cazul Partidului Șor, AUR a dedicat programului său electoral numai o pagina, subliniind succint obiectivele sale politice și cu atât mai puțin problematicii de politică externă. Din zece promisiuni electorale, care sunt mai degrabă vagi, nouă au caracter socio-economic.

Cel de-al zecelea punct, ar putea fi încadrat oarecum parțial la capitolul de politică externă. AUR cere retragerea trupelor de ocupație ruse din regiunea transnistreană și înlocuirea lor cu trupe de menținere a păcii sub egida ONU. De asemenea, propun separarea facturilor la gaz și curent între regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova, iar regimul de la Tiraspol să își plătească factura.

Foto: Liderul socialiștilor proruși, Igor Dodon, își prezintă programul electoral. Sursa/Facebook

Sursa Foto: Colaj G4Media.ro

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

1 comentariu

  1. PAS, partid-proeuropean și pro-prezidential este singura șansă pentru un viitor mai bun. Celelalte partide, in mare kremlinez, nu au nimic de-a face cu populația de acolo, cu viitorul, cu dezvoltarea, cu reformarea din temelii a justiției moldovenești, atât de coruptă, atât de slugarnică pro-rusilor. Cât privește aur, timpul va dovedi că nu are aur decât pe dinți. AURica umblă cu fofârlica. Aur nu are o fărâmă de pragmatism. In schimb, are talent de scamator grosolan. Aur – o Adunătură de circari trândăvi – a fost transplantat ad-hotz la Chișinău pentru un singur scop: să discrediteze PAS, să submineze autoritatea președintelui, să mănânce ceva voturi care, ulterior, vor umfla burdihanul pro-rusilor. In concluzie, Unirea AIURitilor nu e decât un truc dintr-un spectacol mai vechi. O gluma, nimic mai mult. O șmecherie, nimic altceva. O păpușă decrepită, pe care aurul rusesc o poartă și o trag prin toate coclaurile. Cine-i sponsorizează, cine-i ghidează pe acești pseudo-unionisti fitosi și populiști, mincinoși și intriganti? Niște oligarhi, aflați în slujba Kremlinului.