Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Legea salarizării, în forma prezentă, nu poate fi trimisă în Parlament, deoarece afectează diverse categorii de beneficiari, dar ea poate fi amendată, pentru că neadoptarea ei poate duce la pierderea a 770 de milioane de euro, bani europeni, a afirmat, sâmbătă, premierul desemnat, Eugen Tomac, transmite Agerpres.
„Vreau să fiu cât se poate de onest şi de direct. Am avut mai multe discuţii cu actualul ministru interimar al Muncii. Am studiat acest proiect de lege. Legea, aşa cum arată astăzi, nu poate fi trimisă în Parlament – o lege care afectează categorii importante de beneficiari nu poate merge înainte. Prin urmare, cred că este esenţial să găsim o formulă de compromis astfel încât niciun venit să nu scadă. Această lege nu are drept obiectiv creşterea salariilor, ci are drept obiectiv reaşezarea pe diferite categorii cât mai echitabilă. Dar în forma în care este prezentată în prezent ea nu poate merge înainte şi evident că pentru acest lucru avem nevoie de un dialog deschis, sincer, oricât este nevoie, în această vară, pentru a înţelege dacă putem merge mai departe cu ea sau va fi nevoie de o decizie politică pe care va trebui să o luăm împreună cu partidele care şi-au asumat, prin consens, adoptarea acestei legi printr-o mediere a preşedintelui României”, a spus Tomac, la Antena 3.
El a susţinut că actul normativ poate fi amendat pentru ca o bună parte din beneficiarii actului normativ să fie mulţumiţi.
„Altfel, dacă această lege creează mai mult haos şi nedreptate, nu este utilă. O societate nu poate funcţiona cu legi impuse prin care dezavantajăm o categorie sau alta de beneficiari. Deci, din acest punct de vedere, am înţeles unde sunt dificultăţile acestei legi a salarizării unitare şi prin urmare cred că avem nevoie de mai multă dezbatere, de discuţii aşezate şi de soluţii pentru a găsi un compromis rezonabil care să aducă plus valoare. (…) În cazul în care această lege nu este adoptată… pierdem peste 770 de milioane de euro pe care ni-i pune la dispoziţie Uniunea Europeană”, a spus premierul desemnat.
PSD, PNL, USR, UDMR au semnat în 22 mai un acord pentru adoptarea noii legi a salarizării în sectorul public, a anunțat administrația prezidențială printr-un comunicat. Cotroceniul a adăugat că adoptarea legii s-a făcut ”în urma unui proces de mediere sub coordonarea administrației prezidențiale”, anunță Cotroceniul.
Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale, transmite administrația prezidențială.
Instituția condusă de președintele Nicușor Dan mai transmite că niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei.
”Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”, se mai arată în comunicat.
Acordul dintre cele patru partide este semnat în contextul unor tensiuni semnificative care blochează momentan formarea unui nou guvern după ce moțiunea PSD-AUR a dărâmat Guvernul Bolojan la începutul acestei luni.
Ministrul Muncii: Sporurile vor fi limitate, structură unică de grade de salarizare
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat ulterior că va pune proiectul în dezbatere publică luni. El a mai spus într-un comunicat că acordul politic prevede că nici un angajat nu va înregistra scăderi salariale, dar și că proiectul va duce la limitarea și transparentizarea sporurilor. Vezi mai jos comunicatul integral:
”Avem acord politic pe legea salarizării unitare. Partidele politice au agreat în această dimineață elementele de principiu ale proiectului de lege a salarizarii personalului plătit din fonduri publice.
Prin sprijinul președintelui Nicușor Dan și prin contribuția incomensurabilă a consilierului prezidențial Radu Burnete, am reușit să obținem acordul politic asupra celor trei principii fundamentale și a celor cinci piloni care stau la baza reformei.
Reforma se bazează pe trei principii esențiale:
– Protejarea veniturilor angajaților din sectorul public: niciun angajat nu va înregistra scăderi salariale ca efect al aplicării noii legi;
– Disciplină bugetară și sustenabilitate: reforma trebuie să respecte obiectivele fiscale asumate de România și să poată fi susținută pe termen lung;
– Aplicare integrală și predictibilă: noua lege va intra integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicări etapizate și fără derogări succesive pentru diferite categorii profesionale.
Cei cinci piloni ai reformei sunt:
– o ierarhie echitabilă a funcțiilor în întregul sector public, inclusiv pentru administrația publică locală;
– o structură unică de grade de salarizare pentru întregul sector public;
– limitarea și transparentizarea sporurilor, împreună cu introducerea unor criterii clare și verificabile de performanță;
– instituționalizarea guvernanței sistemului salarial, prin responsabilitate comună între Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor;
– sustenabilitate fiscală și încadrarea în țintele asumate privind deficitul și cheltuielile de personal.
Comunicatul integral al Administrației Prezidențiale
În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare.
Noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026.
Niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung.
Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale.
Acordul care stă la baza angajamentului politic de a adopta noua legislație a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.
În baza prezentului acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege.