Amsterdamul sub haine: Protest simbolic împotriva fast fashion și speranțele unui viitor reciclabil

Pe o stradă intens circulată din Amsterdam, la câțiva pași de vitrinele Adidas, Zara și lanțul olandez Cotton Club, trecătorii s-au trezit în fața unui munte de haine abandonate. Peste 2 metri înălțime și 7,5 metri în circumferință, grămada de haine vechi era străjuită de pancarte scrise de mână: „La fiecare 10 minute, aruncăm atâtea haine în Olanda”, conform Fashion Network.

În spatele acestui gest stă un grup de activiști locali care nu și-a dorit doar să șocheze, ci să forțeze marile companii să dezvăluie cât de mult produc, un pas esențial pentru a combate efectele dezastruoase ale fast fashionului, modelul de business care alimentează o cultură a consumului rapid și nesustenabil.

Deși presa locală a relatat despre protest, efectele au fost minime. Însă mesajul e clar: Europa se confruntă cu o problemă sistemică, una devenită imposibil de ignorat. Conform Comisiei Europene, consumatorii din UE aruncă anual în jur de 5,8 milioane de tone de textile, iar la nivel global, cifra urcă la 92 de milioane de tone. Iar ritmul nu încetinește: consumul de haine aproape s-a dublat între 1975 și 2020 și este de așteptat să crească cu încă 25% până în 2030.

Zara și H&M au fost pionierii acestei revoluții vestimentare în anii ’90, lansând colecții noi la fiecare 4-6 săptămâni. Accesibilitatea, combinată cu salariile mici din țările producătoare, a creat rețeta perfectă pentru o industrie care poluează de la firul de bumbac până la groapa de gunoi.

Ce rămâne în urmă? Mii de tone de haine care se descompun, eliberând microplastice și chimicale care contaminează solul, apele și chiar organismele umane. Hainele care nu ajung la groapă sunt incinerate, contribuind la schimbările climatice. Iar reciclarea are propriile limite: doar 1% dintre hainele uzate sunt transformate în altele noi, potrivit unui studiu din 2024.

Totuși, speranța vine chiar din apropierea mormanului de haine din Amsterdam. Acolo își are sediul Brightfiber Textiles, o companie olandeză care a reunit pentru prima dată în Europa tehnologii avansate de sortare optică, tăiere-curățare și producere de fibre reciclate.

Cum funcționează? Hainele vechi sunt colectate de la organizații caritabile, apoi sortate cu lumină infraroșie după material și culoare în 90 de combinații diferite. Apoi sunt mărunțite, curățate de fermoare și etichete, și transformate într-un „puf” textil similar cu bumbacul virgin. Acesta este apoi transformat în fire fine, folosite pentru a crea haine noi, unele deja purtate în magazine de modă locale precum King Louie.

În prezent, Brightfiber poate procesa 2.500 de tone anual, dar susține că două linii de producție ar putea acoperi întreaga cantitate de deșeuri textile generată în Amsterdam. Fondatoarea companiei, Ellen Mensink, spune că între 40% și 70% din materialele folosite sunt textile post-consum, combinate cu fibre organice precum lyocell, alpaca sau poliester reciclat din PET-uri.

În paralel, compania germană Reju, fondată de fostul CEO Under Armour, a dezvoltat o metodă chimică care separă bumbacul și lâna de poliester sau elastan, făcând posibilă refolosirea fibrelor într-un mod eficient energetic și calitativ. Tehnologia lor este deja utilizată în peste 1.000 de fabrici de poliester la nivel global.

Aceste eforturi sunt încurajate și de noile reglementări europene. Țările de Jos impun deja ca, până în 2030, hainele să conțină cel puțin 16,5% materiale reciclate, iar UE pregătește o Directivă privind Responsabilitatea Extinsă a Producătorului (EPR). Aceasta ar urma să impună contribuții financiare pentru producători, folosite la dezvoltarea infrastructurii de reciclare – cu taxe mai mici pentru produsele sustenabile.

Totuși, provocările rămân uriașe. Întrebarea nu este doar dacă tehnologia poate ține pasul, ci dacă industria va renunța vreodată la calea ușoară și distructivă a fast fashionului. „Să începem cu un minim de 5% materiale reciclate – orice, doar ca industria să înțeleagă că schimbarea este inevitabilă,” spune Patrik Frisk de la Reju.