Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, înainte de marșul LGBT: Nu este loc pentru mesaje de ură sau intoleranţă într-o democraţie sănătoasă / Florin Buhuceanu: Mai multe decizii ale instanţelor europene nu sunt implementate în România

Nu este loc pentru mesaje de ură sau intoleranţă într-o democraţie sănătoasă – a declarat, marţi, ambasadoarea SUA la Bucureşti, Kathleen Kavalec.

Ea a găzduit, la ambasadă, un eveniment în cadrul căruia a fost ridicat, alături de drapelul SUA, steagul multicolor care este simbolul comunităţii LGBTQI+, în contextul în care sâmbătă va avea loc marşul Pride, pentru drepturile şi susţinerea acestei comunităţi, transmite Agerpres.

„Statele Unite sunt mândre să apere drepturile persoanelor LGBTQI+ de pe tot globul, nu ca o valoare occidentală, ci ca o valoare universală”, a arătat diplomatul, în discursul său.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Kavalec a vorbit şi despre situaţia actuală. „După cum am văzut, mişcări extremiste şi anti-democratice din lumea întreagă, inclusiv în ţările noastre, încă încearcă să submineze acest proces fragil, scoţându-i vinovaţi pe cei din comunitatea LGBTQI+, diseminând mesaje împotriva identităţii de gen şi încercând să scoată legi împotriva acestei comunităţi. Nu este loc pentru mesaje de ură sau intoleranţă într-o democraţie sănătoasă”, a punctat aceasta.

Ambasadoarea şi-a amintit că a venit pentru prima dată în România în 2005, anul în care a fost organizat primul marş Pride.

„Atunci, cum mulţi membri ai comunităţii îşi amintesc, a fost o experienţă diferită. În acel an, cei care participau la marş erau flancaţi de jandarmi şi acei oameni curajoşi care se exprimau paşnic au fost atacaţi cu violenţă de cei care protestau faţă de manifestaţia lor şi care au rămas nesancţionaţi. Fără să fie descurajaţi, cei din comunitatea LGBTQI+ au rămas neclintiţi şi au continuat să organizeze marşuri, an de an, contribuind la o societate mai incluzivă, mai tolerantă în acest proces”, a spus diplomatul.

Ea i-a adus un omagiu lui Michael Guest, care a fost ambasador al SUA în România în perioada 2001 – 2004. „Îi datorăm recunoştinţă pentru eforturile sale importante”, a completat Kavalec.

Ambasadoarea a făcut referire şi la progresele în ceea ce priveşte drepturile acestei comunităţi, dar a subliniat că acestea nu pot fi „luate de bune”.

„În lumea întreagă, inclusiv în România, familiile din comunitatea LGBTQI+ luptă pentru dreptul la parteneriat civil şi alte forme de recunoaştere legală (a parteneriatului – n.r.). Fie că e vorba de oameni căsătoriţi sau nu, cuplurile din comunitatea LGBTQI+ sunt valide şi au valoare şi merită să fie tratate egal şi să aibă dreptul la protecţie din partea legii. Cred că oamenii care sunt părinţi înţeleg foarte bine acest lucru”, a spus ea.

Kathleen Kavalec a vorbit şi despre evenimentul anunţat sâmbătă. „Mulţi dintre noi, membri ai comunităţii Ambasadei Statelor Unite ale Americii, ne vom alătura altor zeci de mii de persoane, pentru a sărbători paşnic şi în condiţii de siguranţă marşul Bucharest Pride de anul acesta”, a precizat aceasta.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a vorbit despre legislaţia română, în special de principiile nediscriminării şi faptul că legea condamnă abuzurile asupra drepturilor omului.

„Legea antidiscriminare este una dintre cele mai exhaustive şi incluzive, definind discriminarea într-un sens foarte larg. Legea a inclus, din 2000, articole ce abordează instigarea la ură şi combaterea tuturor formelor de discriminare. În acest sens, acordăm drepturi în ceea ce priveşte libertatea de mişcare în contextul directivei UE privind drepturile cetăţenilor Uniunii şi ale membrilor familiilor lor, de a circula şi de a locui în mod liber în spaţiul comunitar”, a arătat ministrul Muncii.

Preşedintele ACCEPT, Florin Buhuceanu, a subliniat că, „într-o lume ideală, marşurile Pride nu ar fi necesare”.

„Într-o lume ideală nu trebuie să te căsătoreşti pentru a-ţi apăra familia, într-o lume ideală, nimeni nu ar pune sub semnul întrebării faptul că ai dreptul la autodeterminare, ca persoană transgender. În realitate, mai multe decizii ale instanţelor europene – CEDO, CJUE – (…) nu sunt implementate în România. Caracteristici umane de bază, precum orientarea sexuală şi identitatea de gen, sunt atacate în Parlamentul român. Trebuie să continuăm lupta, luptăm în esenţă pentru vieţile noastre, pentru relaţiile noastre, pentru că acestea sunt de preţ”, a transmis el.

Mai mult, a spus că acest parcurs nu trebuie să includă compromisuri. „Luptăm pentru o societate mai incluzivă în România. Este o luptă pe care pur şi simplu nu o putem pierde, având în vedere emergenţa grupurilor radicale”, a arătat preşedintele ACCEPT.

Directorul executiv al Asociaţiei MozaiQ, Vlad Viski, a vorbit despre „tranziţia dificilă a României către democraţie” şi de perioada în care homosexualitatea era pedepsită prin lege în ţara noastră. Astfel, a menţionat el, inclusiv ambasadorul Michael Guest a fost, „pentru câteva luni, în afara legii”.

Context

Ministerul de Externe (MAE) analizează în prezent dacă România va contesta sau nu decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), privind cuplurile de același sex din România. Pronunțată pe 23 mai 2023, hotărârea va deveni definitivă dacă nu este contestată de una dintre părți, în termen de trei luni, iar România va fi obligată să adopte o legislație prin care recunoaște și protejează cuplurile de același sex.

„Referitor la posibilitatea activării mecanismului de retrimitere la Marea Cameră a grupului de cauze Buhuceanu şi alţii, precizăm că, în acest moment, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe este în curs de desfăşurare o analiză cu privire la îndeplinirea condițiilor pentru formularea unei cereri în acest sens. Această analiză se face prin raportare la particularitățile Hotărârii în cauza Buhuceanu şi alţii împotriva României și la stadiul jurisprudenței CtEDO incidentă în materie şi are în vedere, în primul rând, identificarea şi evaluarea argumentelor juridice pe care s-ar putea baza formularea unei cereri de retrimitere în temeiul art. 43 din Convenţie”, eu explicat pe data de 18 iulie reprezentanții MAE, în urma unei solicitări transmisă de G4Media.

CEDO a admis plângerea formulată de Asociația ACCEPT și 21 de familii împotriva Statului Român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO, ”dreptul la respectarea vieţii private şi de familie” în cauza Buhuceanu și alții vs România. Hotărârea vine la 4 ani după ce 42 de persoane au dat în judecată statul român din cauza lipsei de recunoaștere și protecție legală pentru familiile lor. Curtea a declarat cu cinci voturi pentru și două voturi împotrivă, că cererile cetățenilor români sunt admisibile. S-a constatat, de asemenea, că a avut loc o încălcare a articolului 8 din Convenție.

Plângerea reclama încălcarea dreptului la viață privată și de familie în România, se arată într-un comunicat al organizației. Potrivit sursei citate, aceste persoane nu au putut accesa nicio formă legală de recunoaştere şi protecţie a familiei lor, cu consecinţele grave în viaţa lor de zi cu zi.

Partenerii nu sunt recunoscuţi la spital sau în relaţie cu alte unităţi sanitare ca fiind aparţinători – prin urmare, ei nu pot sta unul lângă celălalt la medic sau în spital şi nu pot decide pentru celălalt în cazuri de forţă majoră, nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces sau efectua demersurile de scoatere a certificatului de deces, obţinerea ajutorului de înmormântare. Nu se pot moșteni unul pe celălalt prin intermediul moștenirii legale și nici nu pot beneficia de statutul de co-asigurat pe contractul de asigurări de sănătate al partenerului.