G4Media.ro

Am putea stopa pandemia prin utilizarea de teste rapide? Un politician german,…

Am putea stopa pandemia prin utilizarea de teste rapide? Un politician german, expert în probleme de sănătate, crede că da

”Dacă populația s-ar putea testa singură, în mod regulat, de pildă înainte de întâlnirile cu rude sau prieteni, lanțurile de infecții ar fi întrerupte”, a declarat Karl Lauterbach într-un interviu acordat postului public regional de televiziune WDR.

Testele rapide, a arătat deputatul social-democrat, sunt foarte fiabile. ”Ce-i drept, nu toate cazurile pozitive sunt identificate. În schimb pot fi descoperite aproape toate cazurile infecțioase”, crede Lauterbach.

Deutsche Welle trece în revistă cele mai importante aspecte privind testele rapide.

Cum funcționează testele rapide?

Testele rapide pentru detectarea SARS-CoV-2 pot fi efectuate de orice persoană, indiferent de loc și dotări, iar rezultatul este gata în circa 15-30 de minute.

Există teste care se realizează la nivelul cavităţii bucale şi nazale sau, cum este cazul testelor mai noi, prin recoltarea unor probe de salivă și scaun. Potrivit Institutului Robert Koch (RKI), testele funcţionează pe bază de anticorpi şi reacţia – o modificare a culorii pe benzile de testare – este vizibilă cu ochiul liber. Institutul de boli infecțioase mai scrie pe pagina sa de internet că testele antigen pot confirma o încărcătură virală mare – un ”aspect relevant în transmitere”.

Cât de sigure sunt testele rapide?

Trebuie spus de la bun început că testele antigen rapide aprobate trebuie să aibă o sensibilitate de peste 80 și o specificitate de peste 97 la sută. Sensibilitatea este procentajul persoanelor cu un rezultat pozitiv la test în rândul celor infectați, în timp ce specificitatea se referă la persoanele cu rezultat negativ al testului în rândul celor neinfectați.

Cu alte cuvinte, testele rapide autorizate trebuie să recunoască cel puțin patru din cinci persoane infectate cu coronavirus și să ofere cel mult trei rezultate fals pozitive la suta de persoane neinfectate.

În practică, testul rapid nu dă rezultate atât de bune. După cum relevă un studiu realizat chiar de RKI, din 60 de pacienți cu un test PCR pozitiv, doar 71,7 la sută au fost și identificați ca fiind pozitivi la testul rapid pentru SARS-CoV-2. Aceasta înseamnă că aproape fiecare a treia persoană „pozitivă” a primit un rezultat fals negativ la testul rapid. Pe de altă parte, potrivit studiului, ambele variante de testare pot detecta la fel de bine persoanele neinfectate.

Cât de ușor de utilizat sunt testele rapide pentru oamenii obișnuiți? 

Testele rapide care există în clipa de față pe piața germană sunt autorizate pentru utilizare strict de către personalul calificat, motivul principal fiind că prelevarea probelor de către nespecialiști ar putea fi incorectă (introducerea testului în nas sau gură, de pildă). Potrivit unui studiu recent, la care a participat și Clinica Charité din Berlin, oamenii fără experiență în domeniul medical, dar care au primit instrucțiuni adecvate, au putut efectua bine testele. Din 146 de participanți simptomatici, 40 au fost testaţi pozitiv prin PCR.

De asemenea, toți subiecții s-au testat singuri cu un test rapid folosind un tampon nazal. Din cele 40 de persoane infectate, 91,4 la sută s-au testat corect pozitiv, în timp ce la 106 persoane neinfectate, 99,1 la sută au obținut rezultatul corect folosind un autotest. Cu toate acestea, pe fondul numărului scăzut de participanți, studiul nu poate oglindi situația la nivelul întregii populații.

Cine poate achiziționa teste rapide?

Cum nu este încă limpede cât de sigur pot fi utilizate de către persoanele private, testele rapide sunt oferite în prezent numai anumitor grupuri de persoane instruite. În opinia ministrului german al Sănătății, Jens Spahn, multe rezultate fals-negative ale testelor reprezintă un risc.

Potrivit Ministerului Sănătății, testele rapide pentru acasă ar trebui dezvoltate astfel încât să fie ușor de utilizat și să ofere o anumită calitate a rezultatelor. Într-un răspuns acordat DW, Institutul Federal pentru Medicamente și Dispozitive Medicale (BfArM) arată că există în prezent aproximativ 30 de cereri de aprobare specială pentru teste rapide deja autorizate pentru personal calificat. Maik Pommer, purtătorul de cuvânt al BfArM, a subliniat într-un interviu că primele aprobări speciale temporare în Germania vor fi disponibile la începutul lunii martie.

Pot testele rapide să oprească pandemia? 

Fapt este că până în prezent testele rapide au detectat corect numai 70 la sută din infecțiile cu SARS-CoV-2, determinând așadar numeroase rezultate fals negative care ar putea oferi o falsă siguranță persoanelor care s-au testat. De asemenea, după cum arătam mai sus, testele rapide nu sunt încă aprobate pentru persoanele private.

Medicii din cadrul Rețelei Federale de Cercetare avertizează că un test rapid cu rezultat negativ nu înseamnă că nu mai trebuie ţinut cont de măsurile de igienă în vigoare. Potrivit expertului în politici de sănătate, Karl Lauterbach, deși nu identifică toate cazurile pozitive de coronavirus, testele rapide pot însă descoperi toate cazurile infecțioase. Această afirmație nu poate fi totuşi generalizată.

Potrivit Institutul Paul Ehrlich din Germania, rezultatele corect pozitive oferite de testele rapide sunt de așteptat cu precădere la persoanele infectate, dar asimptomatice. Intervalul de timp în care o persoană este contagioasă nu este încă definit cu exactitate, consideră și Institutul Robert Koch. Aceasta înseamnă că o persoană poate fi contagioasă chiar și în fazele mai avansate ale bolii, când un test rapid ar putea să nu mai detecteze infecția.

Sursa: Deutsche Welle

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

5 comentarii

  1. Un cre tin crede ca … Si lumea-l baga-n seama.
    Epidemia se termina cu obtinerea imunitatii de grup. Nu cu teste, rapide sau mai incete. Sau cu carantina si restrictii (ca mai sint si unii care cred ca ar putea sa stopeze epidemia asa).

    • imi pare rau, dar ai ramas in urma cu informatiile.
      imunitatea de grup nu exista in cazul COVID. asta, pentru ca anticorpii dispar dupa cateva luni.
      nici macar in cazul vaccinarii nu e clar ce se intampla dupa o perioada de timp. in cazul vaccinurilor clasice, probabil ca trebuie reinnoit anul, iar pentru vaccinurile mRNA nu se stie inca.

  2. Cum Jurma si Chereches nu mai au credibilitate in Romania, au gasit un neamt ca sa ne spuna de la care capat arde lumanarea. Probabil cei doi ratati sunt dati de mari experti prin alte tari, care inca nu-i cunosc.
    @masu: uita-te putin pe cifrele oficiale si dupa aia sa-ti dai cu parerea. Altfel esti din aceeasi categorie.

    • Afirmatia ta „Altfel esti din aceeasi categorie” spune multe despre nivelul tau.
      Ce vrei sa zici cu cifrele oficiale, ca nu se intelege nimic? Sau, ca orice conspirationist care se respecta, esti foarte misterios?

      Cel mai bun contraexemplu pentru imunitatea de turma este cazul orasului Manau, unde s-a ajuns intre timp la o infectie a populatiei pe la 80%, si cu toate astea oamenii se imbolnavesc in continuare, multi a 2-a oara: https://www.bmj.com/content/372/bmj.n394.
      Bolsonaro fiind de la inceput COVID-sceptic, nu se pune problema ca cifrele sa fie umflate.

      o seara buna!

    • Cazurile noi zilnice pe plan mondial scad vertiginos, s-a ajuns la nivelul de la inceputul lui octombrie. In Europa, toate tarile pana la Romania au cazurile in scadere, cu exceptia Frantei care e pe un platou ca la noi. Dupa Romania, locul 12 in Europa, nu am mai cautat.
      Deci ne apropiem de imunitatea de grup, lucru care au incercat cu disperare sa-l contrazica cei doi statisticieni mentionati mai sus. Pe baza la ce? La nimic, doar se doreste crearea de panica. Cei doi au disparut de pe sticla o perioada, dar cel putin ii cunoastem si-i putem arata cu degetul. Tu ce argumente ai sa lansezi niste afirmatii si apoi sa dispari de pe site? Articolul la care faci referire are un semn de intrebare in titlu, asta inseamna ca afirmatia facuta e o supozitie nu o certitudine. Si nu este cel mai bun contraexemplu, este unicul. Sunt si bancuri „cerecetatorii britanici au demonstrat ca…” articolul tau e din aceeasi categorie atata timp cat site-ul nu poarta girul coroanei. Si eu daca as vrea sa-ti aduc argumente ca pamantul e cilindric as gasi pe undeva ceva articole care demonstreaza asta. Si mai e o chestie, tulpina britanica e prezentata ca una mai agresiva. Dupa evolutia cazurilor din UK s-a dovedit un mare fas (vezi aici https://coronavirus.data.gov.uk/ ) asa ca trebuie speriati si ei cu ceva. Cu cat mai departe cu atat mai bine.
      Ne mai auzim pe aici, daca nu dispari si tu ca restul specialistilor (sau cu alte cuvinte: daca esti din aceeasi categorie).

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.