Alegeri prezidențiale Franța: Uniunea Europeană – temă de discordie între președintele Emmanuel Macron și principalii lui adversari

Președintele Emmanuel Macron (Republica în Mișcare – LREM, centru) nu este doar candidat la propria-i succesiune, el este și președinte în exercițiu al UE, pe timpul celor șase luni în care Franța deține președinția Uniunii.

Pentru primul tur de scrutin din 10 aprilie președintele candidat al Franței și în exercițiu al UE se arată un reformist al Europei, care merge în sensul unei măriri a competențelor Uniunii cum ar fi:

• impunerea unei taxe de carbon la frontierele UE;
• un salariu minim obligatoriu pe întreaga Uniune;
• reformarea acordului Schengen și întărirea frontierelor externe ale UE;
• adoptarea unei „Busole strategice”, o carte albă europeană care va prezenta situația amenințărilor și va stabili ambițiile în materie de apărare și securitate;
• În fața giganților digitali, UE va depune eforturi pentru a duce la bun sfârșit legea privind serviciile digitale, pentru a modera mai bine conținutul platformelor, și legea privind piețele digitale, pentru a pune capăt omnipotenței acestor actori;
• Franța dorește să lanseze un mare proiect de istorie a Europei cu cei mai mari istorici ai continentului nostru, pentru a le armoniza punctele de vedere și a crea o narațiune europeană comună.

Principala contra-candidată a lui Macron, Marine Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă) și-a moderat mesajul anti-UE. Dacă în alegerile prezidențiale din 2017 când a fost învinsă la scor (66% – 34%) de Macron în al doilea tur de scrutin ea susținea ieșirea din UE și abandonarea monedei Euro, acum Le Pen militează pentru o transformare din interior a Uniunii într-o Alianța Europeană a Națiunilor.

Pe termen scurt, Le Pen promite un referendum privind modificarea Constituției care să statueze supremația legii franceze în privința legilor UE în domeniul imigrației.

Candidatul plasat al treilea în sondajele de opinie, Jean-Luc Melenchon (Uniunea Populară – UP, stânga populistă) propune și el reforma UE prin repatrierea unor prerogative, dar dinspre stânga:

– Să punem capăt criteriilor bugetare absurde care impun austeritatea: fiecare stat își recuperează bugetul fiecare stat își recapătă suveranitatea bugetară;

– Armonizarea socială și ecologică între statele membre;

– Instituirea protecționismului ecologic și a dreptului de a crea monopoluri publice;

– Suspendarea participării Franței (opt-out) la anumite programe europene;

– Refuzul de a aplica orice standard european care este mai puțin ambițios decât un standard național.

Media din ultimele 15 sondaje de opinie (în perioada 1 – 7 aprilie) dau următoarele intenții de vot: Macron 26,6%, Le Pen 22,5%, Melenchon 16,2%. Toți ceilalți nouă candidați înregistrează scoruri sub 10%.

La alegerile din 2017, în primul tur Macron a obținut 24% din voturile exprimate, Le Pen 21,3%, iar Melenchon 19,6%. Francois Fillon (Republicanii – LR, centru dreapta) nu mai candidează, el fiind condamnat în 2020 la cinci ani închisoare pentru fraudă, dintre care trei ani cu suspendare, decizie împotriva căreia a depus apel și se află în libertate.

• Citiți și: Factorul Putin în alegerile prezidențiale din Franța: Agresiunea rusă din Ucraina – un factor care nu i-a adus foloase președintelui Emmanuel Macron în sondaje