Alegeri parlamentare Franța: președintele centrist Emmanuel Macron aprobă personal toate candidaturile partidului său/ Stânga – aproape de un acord “istoric” de unitate, dreapta – măcinată de dezacorduri și diviziune
Proaspăt reales în funcție, președintele Macron s-a transformat în super-director de campanie electorală al partidului său Republica în Mișcare (LREM), anunță Franceinfo, aprobând personal toate cele 577 de candidaturi unice pentru funcțiile de deputat circumscripțiile Adunării Naționale ce vor fi aleși prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi pe 12 și 19 iunie.
LREM trebui să facă loc și unor candidați din partea micilor partide centriste, Mișcarea Democrată (MODEM), condus de Francois Bayrou, și Orizonturi, condus de Edouard Philippe, primul premier al lui Macron în 2017.
Potrivit Franceinfo, Macron a stat în biroul său de la Palatul Elysee timp de șapte ore cu colaboratorii săi, parcurgând pe un spreadsheet Excel toate candidaturile. Se pare că această laborioasă activitate a amânat și demisia guvernului condus de Jean Castex și numirea unui nou executiv care să dirijeze campania electorală. Ca punct de reper este luat scorul lui Macron de la primul tur al prezidențialelor – 27,84%.
La stânga, liderul partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Jean-Luc Melenchon anunță un acord “istoric” iminent între partidul său, Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF), în vederea învestirii unor candidați unici. Până acum EELV și PCF s-au alăturat LFI, dar PS încă mai negociază.
Numai că un astfel de acord, sub stindardul Uniunii Populare, Ecologice și Sociale nu ar fi o noutate. În 1936 PS și PCF au obținut victoria în alegerile parlamentare sub titulatura Frontul Popular, în 1973 cele două partide plus Mișcarea Radicalilor de Stânga au format Uniunii Stângii (care a pierdut alegerile), iar în 1997 Stânga Plurală, formată din PS, PCF, Verzii și Partidul Radical de Stânga a câștigat alegerile.
Potențialul stângii în aceste alegeri este dat de scorurile de la prezidențiale ale lui Melenchon 21,95%, Yannick Jadot (EELV) 4,63%, Fabien Roussel (PCF) 2,28% și Anne Hidalgo 1,75%, deci un scor potențial cumulat de 30%.
La dreapta situația este mult mai puțin optimistă. Marine Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă) a făcut apel la votarea candidaților partidului său, dar nu a acceptat un acord cu Eric Zemmour (Recucerire! – extrema dreaptă). Le Pen a obținut 23,15%, Zemmour 7,07%, iar Nicolas Dupont-Aignan (Ridică-te Franța! -DLF, dreapta suveranistă) 2,06%, ceea ce ar ridica potențialul dreptei populiste și extremiste la peste 32%.
Între timp Recucerire a anunțat că va prezenta 550 de candidați: „176 sunt de la Republicanii (LR), 159 de la RN [și] 215 din societatea civilă”, a precizat partidul, făcând apel la „mobilizarea generală a tuturor alegătorilor de dreapta și patrioți care refuză să le încredințeze depline puteri lui Emmanuel Macron și Jean-Luc Mélenchon”.
Partidul deplânge faptul că nu a primit niciun răspuns la propunerea lui Zemmour de a prezenta o coaliție de dreapta la alegerile legislative: „Din păcate, nici RN, nici LR nu au răspuns favorabil la această mână întinsă și la dorința noastră de a ne uni pentru iubirea Franței”. Cu toate acestea, el își confirmă angajamentul de a nu prezenta un candidat „Reconquest! pentru alegerile legislative împotriva lui Eric Ciotti (LR), Nicolas Dupont-Aignan (DLF) și Marine Le Pen (RN)”.
În sfârșit cea mai dificilă situație o are dreapta clasică, unde partidul neo-gaullist Republicanii (LR) a decis să meargă singur în alegeri, în pofida scorului foarte slab – 4,78% – înregistrat de candidata lor, Valerie Pecresse în alegerile prezidențiale, dar unii membri ai partidului sunt tentați de o colaborare cu LREM.
La alegerile parlamentare din 2017 LREM și aliații au obținut 348 de mandate, LR 112, PS 30, LFI 17, PCF 10, RN 8, alții 52.
În primul tur de scrutin este declarat câștigător candidatul care a câștigă majoritatea voturilor exprimate și peste 25% dintre alegătorii înscriși pe liste. Dacă niciun candidat nu îndeplinește această condiție, atunci are loc un al doilea tur de scrutin în care au dreptul să candideze toți cei care întrunesc votul a minim 12,5% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale. Dacă sunt mai puțini de doi care îndeplinesc această condiție, atunci se califică primii doi.
Un astfel de mod de scrutin impune candidaturi unice din partea unor alianțe. De fiecare dată după alinierea mandatului prezidențial cu cel parlamentar (cinci ani) partidul președintelui proaspăt ales a obținut o majoritate în Adunarea Națională în scrutinul ce a urmat imediat: Jacques Chirac – UMP/LR (2002), Nicolas Sarkozy – UMP/LR (2007), Francois Hollande – PS (2012), Emmanuel Macron – LREM (2017).
Președintele Republicii are nevoie de o majoritate în Adunarea Națională pentru a-și pune în practică programul pe baza căruia a fost ales.
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank