Alcoolul rămâne alcool: mituri, riscuri și recomandări pentru un consum mai sigur

Deși mulți încă mai cred că unele tipuri de alcool ar fi mai „sănătoase” decât altele, cercetătorii avertizează că toate băuturile alcoolice, indiferent de formă, prezintă riscuri serioase pentru sănătate. Fie că e vorba de vin roșu, bere blondă sau lichioruri clare, efectul principal rămâne același: alcoolul, adică etanolul, este o substanță nocivă pentru organism, relatează The New York Times.

„Alcoolul este alcool”, subliniază Jürgen Rehm, cercetător senior la Centrul pentru Sănătate Mintală și Adicții din Toronto. Când consumăm alcool, corpul nostru transformă etanolul într-o substanță toxică numită acetaldehidă, care poate deteriora ADN-ul celular, crescând riscul de cancer, explică și Timothy Stockwell, expert în alcoolologie de la Universitatea din Victoria.

Aceste leziuni apar în multiple zone ale corpului – gură, gât, ficat, colon, sâni – și, odată cu procesul de „reparare” a ADN-ului, pot apărea mutații ce duc la cancer. Katherine Keyes, epidemiolog la Columbia University, susține că alcoolul este direct legat de cel puțin șapte tipuri de cancer și, în doze mari, contribuie la apariția bolilor de inimă, hepatice, depresiei, anxietății și tulburărilor cognitive.

Riscul crește odată cu cantitatea de alcool consumată. Asta înseamnă că băuturile cu o concentrație mai mare de etanol – adică un procent mai mare de alcool în volum (ABV) – sunt mai dăunătoare. O bere cu 8% ABV este, de exemplu, de două ori mai riscantă decât una de 4%, la același volum. În general, berea are mai puțin alcool decât vinul, iar vinul mai puțin decât tăria, dar există multe excepții, mai ales în cazul berilor artizanale sau al cocktailurilor.

Pentru cei care nu renunță complet la alcool, specialiștii recomandă câteva strategii simple: alegeți băuturi cu ABV scăzut și urmăriți porțiile consumate. O doză standard înseamnă: 330 ml bere (5% ABV), 150 ml vin (12% ABV) sau 45 ml de tărie (40% ABV). La cocktailuri, calculul devine mai dificil, din cauza combinațiilor cu sucuri, siropuri sau alte tipuri de alcool. De aceea, în contexte în care este important să știi cât bei, e mai sigur să alegi vin sau bere.

Un alt aspect de luat în calcul este conținutul caloric al alcoolului și prezența zaharurilor adăugate în băuturile mixte. Acestea pot contribui la creșterea în greutate, obezitate, diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. De asemenea, băuturile care combină alcoolul cu cafeina, precum espresso martini sau vodka Red Bull, pot crea o senzație falsă de energie și reduce percepția stării de ebrietate, ducând la consum excesiv.

Deși nu există dovezi clare că lichiorurile închise la culoare sunt mai dăunătoare decât cele clare, cercetări limitate sugerează că acestea pot provoca mahmureli mai severe. Explicația: conțin mai mulți congeneri, compuși formați în procesul de fermentație care influențează culoarea, gustul și mirosul. Cu cât o băutură are mai mulți congeneri, cu atât efectele post-consum pot fi mai dure. Totuși, există și excepții: unele tipuri de tequila, deși clare, pot avea un conținut ridicat de congeneri.

Concluzia experților e clară: alcoolul nu este lipsit de riscuri, indiferent de formă sau cantitate. Cu toate acestea, pentru cei care aleg să consume ocazional, un consum atent, informat și moderat poate reduce expunerea la efectele negative. Alegeți băuturi mai slabe în alcool, evitați amestecurile cu cofeină și monitorizați cantitatea totală consumată. Pentru sănătatea pe termen lung, moderația rămâne cheia.