G4Media.ro

Agenția Națională Anti-Doping, despre cazul Halep: Roxadustat e substanţă nespecifică / Pentru…

Sursa foto: Facebook / Simona Halep

Agenția Națională Anti-Doping, despre cazul Halep: Roxadustat e substanţă nespecifică / Pentru utilizarea intenţionată, perioada de suspendare e de 4 ani

Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) a publicat, luni, pe site-ul oficial, o serie de precizări în contextul depistării pozitive a jucătoarei de tenis Simona Halep, printre care faptul că „Roxadustat este substanţă nespecifică” şi că dacă se dovedeşte încălcarea intenţionată a Listei Interzise perioada de suspendare a unui sportiv este de 4 ani, relatează Agerpres.

„Substanţa FG-4592 (Roxadustat) se încadrează în Lista Interzisă la secţiunea S2 – Hormoni peptidici, factori de creştere, substanţe înrudite şi mimetice, agenţi activatori ai factorilor care induc hipoxia. Stabilizatorii factorilor care induc hipoxia s-au regăsit pe Lista Interzisă din anul 2011. În 2015 şi 2016 a fost introdusă denumirea FG-4592 în cadrul acestei secţiuni de stabilizatori ai factorilor care induc hipoxia. Din anul 2017 a fost adăugată în Lista Interzisă denumirea internaţională a FG-4592 Roxadustat. Substanţa Roxadustat este considerată substanţă nespecifică”, se menţionează pe site-ul citat.

ANAD explică faptul că gestionarea rezultatelor implică toate aspectele, pornind de la revizuirea cazului, la notificarea sportivului (sau a persoanei implicate), la acuzarea sportivului şi soluţionarea cazului, care poate include o procedură de audiere şi apel. Un caz poate fi închis, iar gestionarea rezultatelor se poate încheia în oricare dintre aceste etape.

Orice încălcare a obligaţiilor sau orice lipsă de grijă aferentă unei anumite situaţii. De exemplu, atunci când un sportiv sau o altă persoană nu ţine cont de reglementările antidoping sau nu acordă atenţie riscurilor pe care le presupune comportamentul său.

Lipsa vinovăţiei sau neglijenţei este atunci când sportivul sau altă persoană stabileşte că nu ştia sau nu bănuia, şi nu ar fi putut în mod rezonabil să ştie sau să bănuiască, chiar şi demonstrând cea mai mare precauţie, că a folosit sau i-a fost administrată o substanţă interzisă sau o metodă interzisă sau a încălcat în orice alt fel o reglementare antidoping. Acest lucru se întâmplă numai în circumstanţe excepţionale. De exemplu, dacă un sportiv a fost sabotat de un concurent. În acest caz, şi numai dacă ar putea fi dovedită şi/sau în baza unei balanţe a probabilităţilor considerate opţiunea cea mai probabilă, perioada de suspendare ar putea fi eliminată, precizează comunicatul.

Lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei semnificative este atunci când gradul de vinovăţie sau neglijenţă a unui sportiv sau a altei persoane nu este suficient de „semnificativ” pentru a fi determinat încălcarea reglementărilor antidoping. În acest caz, perioada de suspendare aplicabilă poate fi redusă în funcţie de gradul de vinovăţie.

„Intenţionat” este atunci când un sportiv sau o altă persoană se angajează într-un comportament despre care ştie că va constitui o încălcare a reglementărilor antidoping sau despre care ştie că prezintă un risc semnificativ de a duce la o încălcare a reglementărilor antidoping – art. 10.2.3 din Cod. Un caz care implică o substanţă nespecifică este presupus intenţionat, cu excepţia cazului în care sportivul sau altă persoană poate stabili că nu a fost intenţionat. Un caz care implică o substanţă specifică se presupune că nu este intenţionat, cu excepţia cazului în care organizaţia antidoping stabileşte că încălcarea reglementărilor antidoping este intenţionată. Atunci când încălcarea este intenţionată, perioada de suspendare este de 4 ani.

Pentru o substanţă specifică, perioada de suspendare este de 2 ani, cu excepţia cazului în care organizaţia antidoping poate dovedi că utilizarea sa a fost intenţionată. Intenţia directă: sportivul ştia că acţiunile sale reprezentau o încălcare a reglementărilor antidoping. În practică, acest lucru este foarte dificil de dovedit. Chiar şi atunci când o substanţă interzisă este înscrisă pe recipientul suplimentului sau al medicamentului, un sportiv poate pretinde că a fost ignorant, mai ales dacă acest lucru este susţinut de dovada lipsei de educaţie. Dar, intenţia directă poate fi, de asemenea, dedusă în anumite cazuri, cum ar fi cele care implică paşaportul biologic al sportivului (ABP).

Intenţie indirectă: Sportivul ştia că există un risc semnificativ ca atitudinea sa să constituie sau să ducă la o încălcare a reglementărilor antidoping şi nu a ţinut cont de acest risc.

Context. Cea mai bună jucătoare română de tenis, Simona Halep, a anunţat, la 21 octombrie, pe Instagram, că a fost testată pozitiv la un control antidoping, la substanţa roxadustat.

”Astăzi începe cel mai dificil meci din viaţa mea: o luptă pentru adevăr. Am fost notificată că am fost testată pozitiv pentru o substanţă numită Roxadustat, într-o cantitate extrem de mică, lucru care a venit ca cel mai mare şoc al vieţii. În toată cariera mea, ideea de a trişa nu mi-a trecut nici măcar o dată prin minte şi este total împotriva valorilor cu care am fost educată. În faţa unei situaţii aşa de nedrepte, mă simt confuză şi trădată. Voi lupta până la sfârşit pentru a dovedi că nu am luat conştient substanţa interzisă şi am încredere că mai devreme sau mai târziu adevărul va ieşi la iveală”, a spus Halep.

Simona Halep, câştigătoarea a două titluri de Mare Şlem, la Roland Garros (2018) şi Wimbledon (2019), a subliniat că în acest caz nu este vorba de titluri şi bani, ci de onoarea sa: ”Nu este vorba de titluri sau bani. Este despre onoare şi despre iubirea pe care am dobândit-o pentru jocul de tenis în ultimii 25 de ani”.

”Simona Halep, o jucătoare română de tenis de 31 de ani, a fost suspendată provizoriu conform articolului 7.12.1 din Programul Antidoping din Tenis (TADP)”, a anunţat, vineri, Agenţia Pentru Integritatea Tenisului (ITIA), citată de Reuters.

”Proba a fost împărţită în două şi analiza ulterioară a conţinut FG-4592 (Roxadustat), care este pe lista 2022 a substanţelor interzise a Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA)”, a menţionat ITIA, precizând că prezenţa substanţei a fost confirmată la contraexpertiză.

Halep, care ocupă în prezent locul 9 în clasamentul mondial, a fost testată pozitiv la US Open, potrivit APA, românca fiind învinsă în primul tur la New York de ucraineanca Daria Snigur, cu 6-2, 0-6, 6-4.

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

18 comentarii

  1. Se poate cere refacerea analizelor sub supraveghere?

    • nu are niciun rost inteleg ca substanta se elimina in trei saptamani plus ca au fost luate doua probe , poate se pot retesta probele , rezultatul va fi tot ala , la ce sume se invart prin tenisul ala ma indoiesc ca risca cineva falsificarea a doua probe.

    • Ba are sens, ca nu stim cine a facut testele, poate era un incepator, poate a avut o zi proasta, de aceea trebuie verificat tot ce se poate.

    • Va cere retestarea probelor la alt laborator agreat tot de ei.

  2. S-a bazat 100% pe echipa Mouratoglou. Rezulta ca aceasta echipa nu este profesionista. Simona va trebui sa suporte rezultatul increderii in echipa Mouratoglou.

  3. Istorice sunt deja reacțiile. Tocmai presa sportivă publică orice atac, socotind că are public numeros să savureze înfierarea campioanei. David Popovici are de învățat din atâta ingratitudine.

    • Blestemul neamului
      Orice roman care reuseste sa atinga o performanta greu de atins, va trebui sa infrunte ura si dispretul altor romani (si nu chiar putini) care, nu numai ca nu au reusit mai nimic, dar nici nu au incercat sa realizeze ceva. Pentru ca, daca ar fi incercat macar, ar fi aflat cat e de greu si, poate ar fi perseverat (nereusita te ambitioneaza), cine stie, ar fi reusit. Dar macar ar fi putut aprecia succesul altuia.

  4. în „afacerea” asta nu Simona e ținta.

  5. „Un caz care implică o substanţă nespecifică este presupus intenţionat, cu excepţia cazului în care sportivul sau altă persoană poate stabili că nu a fost intenţionat. Un caz care implică o substanţă specifică se presupune că nu este intenţionat, cu excepţia cazului în care organizaţia antidoping stabileşte că încălcarea reglementărilor antidoping este intenţionată”.
    Chiar așa scrie pe siteul ANAD ?
    Adică cum zicea un vechi filosof bulgar: „ceea ce este … este, ceea ce nu este … nu este”.

  6. Testul practicat ei la US Open, este un test complet, nu un test lambda. Un asemenea test, este practicat cand sunt indicii numeroase ale dopajului. Ceea ce este intr-adevar ciudat, este ca din ziua testului (29 august 2022) SH nu a mai jucat nici un match si a anuntat imediat ca nu va mai juca pana la sfarsitul anului.
    De ce?

    Revenind la ceea ce se va intampla: in lipsa unei marturii a unei persoane care sa se accuze si sa marturiseasca ca i-a administrat drogul fara ca SH sa fie la curent… SH va fi gasita vinovata 100%, deoarece fiecare sportiv este raspunzator 100% de ceea ce are in organismul sau.
    In plus, aceasta substanta, este considerata dopaj si la 0,00001% prezenta in corp. Face parte din grupa a 2a de substante interzise, cea care duce automat la suspendarea maxima.

    Pacat, SH este o campioana f iubita in Franta, insa cariera ei s-a terminat la US Open, cu o eliminare in turul 1. Procesul va dura 6-12 luni, pana la verdict.

    • Da, mare pacat.
      Chiar nu merita un astfel de sfarsit al carierei. Daca ramane asa…

    • Aveti prea multa incredere in rezultatele de la acel laborator.

    • @Inapasevedeinvers
      Sa stiti ca ea va ramane lafel de iubita in Franta, indiferent de rezultatul procesului. Publicul francez admite o gresala, ceea ce nu admite, este genul trisarii lui L Amstrong, R Virenque, trisarea organizata.
      Putem accepta o frica a unui sportiv/unei sportive de imbatranire si de incercarea de a isi stimula (neautorizat) organismul, cand acesta incepe sa dea semne de oboseala (cazul SH, de exemplu.
      Insa un trafic organizat de trisare, in nici un caz.

    • @emoticone
      Trebuie sa plecam de la premiza ca laboratorul (unic) de analiza, este competent. Altfel vom pune la indoiala orice rezultat, in orice domeniu. SI trebuie sa acceptam si rezultatele.
      Insa.
      Avem dreptul la 1° analiza esantionului B, care este luat in acelasi timp cu cel A (sanguin in cazul SH) si 2° avem dreptul sa ne aparam (ca sportiv) la tribunalul sportiv international, unde are loc un adevarat proces.
      Merita insa? Pentru unii merita (costul unui asemenea proces este enorm) Pentru altii nu merita si isi pot reduce perioada suspendarii, recunoscand fapta (daca au si facut-o, bineinteles)

      Nu suntem SH si nu stim ce s-a intamplat. Putem sa astemptam linistiti verdictul si/sau ce se va mai putea intampla… fara sa o acuzam si fara sa devenim aparatori fara prihana. In fine, in conceptia mea despre ceea ce se intampla in cazul sau.

  7. @emoticon
    Iar nu mi se publica rasunsul ptr Dv. Poate ca o vor face.

    • Prietena apropiata a Simonei care a fost medicul ei personal a fost invitata la a3 si ne-a explicat mai multe, inclusiv ca acele rezultate pot fi contestate.

  8. Suntem alaturi de tine Simo !

  9. Mda, hipoxia e clar un avantaj…Băi nene aștia chiar ne iau de ultimii proști. Cum rahat turcesc să vrei sa fii hipoxic cand țesutul/celula musculară are nevoie de mai mult oxigen decât în mod normal? Asta e testarea vigilenței publicului să vadă cât de multe prostii infulecăm pe nemestecat.
    Roxa rahatu ăla a făcut-o să aibe performanțe slabe și nu invers. Trebuie să revizuiască deștepții ăia regulamentu.

    Și de ce nu pun la dispozitie oficialii antidoping un serviciu de validare, să certifice faptul că hrana/băutura sportivului nu e contaminantă cu tot felu de minuni.

    In cazul Șarapovei a venit și a zis clar că lua nu știu ce supliment da aici chiar s-au aberat.