G4Media.ro

ADVERTORIAL Cristian Diaconescu (PMP): Dacă Parlamentul funcţionează în structura actuală, nu poate…

ADVERTORIAL Cristian Diaconescu (PMP): Dacă Parlamentul funcţionează în structura actuală, nu poate adopta măsuri fundamentale

Cristian Diaconescu, fost ministru de externe și al Justiției, deschide lista PMP pentru Senatul României în București.

Domnule ministru, în ultimele luni, întreaga omenire a avut de gestionat, nu doar o criză sanitară, ci și una socială, economică… Am văzut sisteme de sănătate care au făcut față cu greu, sincope în comunicarea autorităților, fake news-uri și o falie imensă între cei care cred în existența virusului și, implicit a bolii, și cei care nu cred. Cum a gestionat România situația până în acest moment?

Cristian Diaconescu: Pandemia COVID 19 a fost însoţită de infodemia generalizată şi extrem de periculoasă deoarece informaţiile false sau manipulatorii, despre virus şi efectele sale, diminuează oportunităţile cetăţenilor de a se informa corect privind mijloacele de prevenţie.

În România, ca, de altfel, şi în celelalte state UE se transmit mesaje coordonate de dezinformare privind cauzele pandemiei generându-se neîncrederea programată în capacitatea instituţiilor de a lua măsurile necesare.

Principala preocupare a oricărui politician responsabil, mai ales dacă se află într-o poziţie de decizie, este sănătatea cetăţenilor.În acelaşi timp, pandemia cauzată de coronavirus reprezintă o lovitură majoră pentru economia României.

În condiţiile unei situaţii economice complicate, la sfârşitul anului 2019, România a adoptat măsuri bugetare, politice şi de asigurare de lichidităţi, pentru a spori capacitatea sistemului naţional de sănătate şi rezilienţa sectoarelor economice. Dacă în primele trei luni ale anului 2020, autorităţile au acţionat pe ideea „avem atât Covid 19 câte teste reuşim să facem „spre sfârşitul acestui an odată cu al doilea val de infectare -, cifrele au devenit dramatice iar consecinţele economice ale” primului val” au complicat situaţia societăţii româneşti.

În Europa, sunt raportate mai mult de 3,7 milioane cazuri de infectare iar peste 210.000 de oameni şi-au pierdut viaţa. Criza continuă să să aibă un impact profund asupra economiei europene.Se estimează o cădere a PIB-ului european cu 6,44%.

Dezbaterile în Parlamentul European întârzie aplicarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă dar şi a Cadrului Financiar Multianual al UE. Guvernul a decis că Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă prin care sunt stabilite domeniile prioritare de investiţii pentru România şi care ar trebui să fie aprobat de Comisia Europeană va fi negociat până în luna aprilie 2021.

Două criterii fundamentale privind gestionarea situaţiei de criză: în primul rând – stabilizarea şi controlul valului îngrijorător de infectări din ultima perioadă. Este nevoie, însă, de acţiunea decisă a autorităţilor, locale şi centrale, care ştiu ce au de făcut dar şi de responsabilitatea fiecăruia dintre noi. În al doilea rând – eliminarea incertitudinilor privind strategia economică a României.

Deocamdată economia României este susţinută de IT şi construcţii (creştere de peste 10%) S-ar fi adăugat şi agricultură dacă nu ar fi fost un an cu secetă. Finanţarea s-a realizat prin accesarea pieţelor internaţionale prin trei emisiuni de bonduri în valoare de 10 miliarde de euro.

Criteriile privind gestionarea României? Esenţial. Eficienţă privind salvarea sănătăţii şi vieţii oamenilor. Privind situaţia economică, criteriile construcţiei bugetare pentru anul 2021, eliminarea incertitudinilor privind schemele de finanţare a economiei, supravieţuirea sectorului privat, decontul cheltuielilor şi evitarea recesiunii (se discută tot mai insistent de recesiunea în W, redresarea în V fiind tot mai nerealistă) sunt importante pentru a înţelege încotro se îndreaptă România.

Italia, de exemplu, nu a avut nicio problemă în a recunoaşte că are nevoie de ajutorul partenerilor europeni. Ne amintim misiunea celor 15 medici și asistenți români care au mers în Lombardia pentru a veni în sprijinul cadrelor medicale de acolo. În România au fost zile în care, în unele spitale, a fost atinsă capacitatea maximă la AŢI. Am ajuns în punctul în care avem nevoie de sprijin extern?

Cristian Diaconescu: Primul val al pandemiei Covid 19 a demonstrat că nici un stat european nu se poate descurca singur în faţa impactului cumulat al crizelor sanitare şi economice.

În primele luni de pandemie, cele 27 state UE au luptat cu mijloace diferite, uneori contrastante, cu Coronavirusul. Astăzi, cea mai serioasă problemă, cu care se confruntă guvernele statelor UE este decizia privind carantinarea severă, într-un moment în care economiile naţionale suferă consecinţele primului val de infectare.

Dacă autorităţile de la Bucureşti, în condiţiile unei decizii centralizate şi bazată pe o evaluare medicală corectă, constată că România se apropie de o situaţie limită privind siguranţa sanitară a cetăţenilor, apelul, din timp, la sprijinul extern este obligatoriu. Activarea Mecanismului de Protecţie Civilă al UE generează reacţia Centrului de Coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă al Comisiei, care ia decizii de sprijin de urgenţă în coordonare cu Serviciul European de Acţiune Externă şi cu statele membre. Şi acesta este doar un exemplu.

Sper că am învăţat ceva după tragedia de la Colectiv. Teribilismele unor politicieni care ar fi tentaţi să-i mintă pe români, în acest moment foarte grav, pentru un folos politic efemer, ar reprezenta un comportament iresponsabil.

Pandemia de coronavirus a fost unul dintre subiectele speculate de o parte dintre politicieni, care au cerut amânareascrutinului din 6 decembrie. E justificată o astfel de solicitare, în acest context, într-o țară democratică?

Cristian Diaconescu: Curtea Constituţională a permis, printr-o hotărâre cel puţin stranie, amânarea alegerilor parlamentare prin chiar decizia Parlamentului. Conform normei constituţionale, mandatul actualului Parlament expiră în 21 decembrie iar prelungirea permisă poate de fi de maximum trei luni, până la 21 martie.

În acest interval, dacă Parlamentul funcţionează în structura actuală, acesta nu poate adopta măsuri fundamentale mai ales privind redresarea economică sau legi organice inclusiv bugetul de stat. Configuraţia parlamentară este, în egală măsură, alta decât cea dorită de electoratul român aşa cum a rezultat din alegerile europene, prezidenţiale şi locale.

Politicienii care, în primăvara lui 2020 deveniseră marii apărători ai drepturilor fundamentale şi sancţionau public restricţiile decise de guvern, în starea de urgenţă, au devenit astăzi foarte îngrijoraţi de consecinţele zilei de vot privind pandemia de Covid19.

Este nevoie, deci, de proceduri şi reguli clare, decizii curajoase, elaborate şi implementate profesionist pentru ca pandemia să fie contracarată iar starea de sănătate a societăţii să revină la normal inclusiv pentru asigurarea condiţiilor corespunzătoare organizării alegerilor la data de 6 decembrie.

Amânarea alegerilor ar plasa România într-o stare de incertitudine şi de provizorat care ar bloca practic întregul proces decizional adăugând vulnerabilităţi statale suplimentare la cele deja existente.

În acest moment, este greu de previzionat care va fi situația sanitară sau cea economică, în care își va începe activitatea viitorul parlament. Va fi nevoie, poate, mai mult ca niciodată de diplomație, consens, pentru gestionarea problemelor existente?

Cristian Diaconescu: Competiţia politică, folosind tema COVID 19 poate duce la dezastru. Lipsa unui mesaj coerent dezorientează instituţiile, unele dintre ele de primă linie în lupta cu Covid 19, iar neîncrederea românilor în mesajele autorităţilor devine tot mai prezentă.

Deşi natura crizelor cu care se confruntă România în această perioadă se schimbă, membrii viitorului parlament trebuie să înţeleagă că regulile de bază ale cooperării pe teme fundamentale au rămas valabile şi sunt obligatorii, în situaţiile complicate cu care este confruntată societatea românească.

Exemplu: Pentru atragerea fondurilor europene vizând proiectele de redresare şi rezilienţă ale României este nevoie ca acestea să fie elaborate profesionist, armonizate cu interesele noastre dar şi cu axele de dezvoltare europeană, prin consens naţional şi local privind potenţialul economic şi de modernizare dar şi cu ajutorul diplomaţiei pentru a obţine acordul Comisiei Europene dar şi al statelor UE în ceea ce priveşte finanţarea.

Și pentru că vorbim de alegeri, dle ministru, ne uităm și înspre Republica Moldova. Pe 1 noiembrie vor avea loc alegeri prezidențiale. Și acolo scrutinul va avea loc în plină criză sanitară. În plus, vedem deja acuzații din partea Serviciului rus de Informații Externe la adresa Statelor Unite ale Americii care ar fi implicate în campanie. Ce se încearcă de fapt și ce șanse are, de această dată, pro-europeana Maia Sandu?

Cristian Diaconescu: Ca de fiecare dată, în istoria recentă, alegerile din Republica Moldova au avut relevanţă politică internă dar şi geopolitică. Acuzaţii de interferenţă externă în procesul electoral au apărut din mai multe zone geo strategice, tensionând suplimentar scena politică din Republica Moldova.

Sondajele de opinie prezintă o situaţie similară celei din urmă cu patru ani. Cele mai mari şanse să ajungă în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale le au Igor Dodon şi Maia Sandu. Preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, susţinut de PSRM a ales o platformă politică pro-Rusia, prezentată şi asumată oficial, în timp ce Maia Sandu, fostul Prim Ministru al guvernului Republicii Moldova, reprezentând PAS, se declară susţinătoare a luptei anticorupţie, acuzându-şi oponentul de blocarea reformării sistemului judiciar.

În condiţiile în care din perspectiva celui de-al doilea tur de scrutin vor apărea evoluţii privind colaborarea între politicienii pro-europeni în susţinerea Maiei Sandu este posibil ca şansele candidatei PAS să crească semnificativ.

În SUA e în plină desfășurare procesul de vot la alegerile prezidențiale. Ultimele sondaje l-au dat pe Joe Biden în fața lui Donald Trump. Cum se vor schimba relațiile dintre România și SUA dacă viitorul președinte de la Casa Albă va fi Joe Biden? România va scăpa, în sfârșit, de vize? Cum se vor raporta democrații la Europa de Est?

Cristian Diaconescu: În opinia mea NATO, cu SUA ca lider, reprezintă unica variantă privind securitatea României. În cazul specific al României, Parteneriatul Strategic aprofundat este solid şi va rămâne operaţional, după alegerile din SUA. Atât Donald Trump cât şi Joe Biden consideră România un partener serios şi important pentru securitatea spaţiului euro-atlantic, nefiind de aşteptat ca această abordare să se schimbe după 3 noiembrie 2020.

Diferenţele de nuanţă dintre cei doi candidaţi au apărut în ceea ce priveşte dinamica relaţiei transatlantice. Administraţia Trump a avut poziţii mai categorice privind aspecte legate de contribuţiile statelor NATO la apărarea comună, precum şi în legătură cu relaţiile economice SUA-UE.

Dacă Joe Biden va fi ales Preşedinte se aşteaptă „o revenire a SUA în Europa „căutând soluţii privind refacerea atlantismului occidental, opus politicilor orientate spre divizarea parteneriatului euro – atlantic.

În situaţia sanitară, generată de Covid 19, România s-a confruntat, într-un interval scurt de timp, atât cu problemele unui sistem medical slăbit, deficitar datorită unei moşteniri critice din anii anteriori, dar şi cu o dilemă complicată între „evaluarea riscurilor” (comensurarea mecanismelor şi gravităţii ameninţării la sănătatea publică) şi” managementul riscurilor” (tratamente, secţii AŢI, restricţii, spitale dedicate Covid 19, distanţare fizică etc)

Ar fi fost necesar un ”Centru de Comandă”, mult mai profesionist, capabil să anticipeze şi să comunice eficient, în timp real.

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

10 comentarii

  1. PMP? Nu mai e loc la PSD?

  2. Diaconescu 5% ca Băsescu, not bad

  3. A umplut turnatorul bucurestiul cu poza astuia.
    Vad oamenii pmp,fac legatura cu turnatorul de colegi,dau sa scuipe dar il vad pe diaconescu si renunta.Mare mister cu baiatul asta care avea loc pe orice lista,avea legaturi puternice in pnl dar l a ales pe betivul neamului alatuti de eba! Sunt depasit…

  4. O decizie contestata in mare parte de cei ce voteza cu dreapta . La nivel de intelegere a politicii mondiale cit si a celei romanesti putem afirma ca domnul Diaconescu are majoritatea termenilor ce tin de exprimarea politica in buzunar , chiar daca de multe ori se fereste a ne prezenta, la modul concretete, proprile pareri si ne surprinde cu cite un zimbet ce depaseste valoarea cuvintelor spuse . Si in acest caz domnul Diaconescu se exprima voalat , fata de cistigatorul alegerilor din AMERICA si lipeste numele unuia dintre candidati de preferintele personale, cu multa dibacie .Merita cu prisosinta numirea la OSCE chiar daca postura de candidat PMP nu are forta necesara de propulsare in marea politica din Europa . Totusi, echilibrul , in forma continua , este de apreciat .

  5. Trebuie spus mai direct , ca actuala structura parlamentara a blocat Progresul si Bunastarea Romaniei. Indivizi introdusi pe liste , dupa ce si-au cumparat locul , au blocat orice initiativa de progres in legislatie , ba dimpotriva , au schimbat chiar si legile justitiei , in favoarea apararii hotiilor lor. Aici am ajuns.YTrebuie avute criterii de competenta , cinste corectitudine , onestitate. la selectarea candidatilor , iar in privinat numarului , acesta trebuie obligatoriu diminuat , la mai putin de 300.

  6. Diaconescu mi se pare un om deosebit.
    Pacat ca e in lista jegului de basescu.

  7. Parlamentul roman este organ legionar cata vreme PSD e si putere, si opozitie.

  8. Ai gresit partidul, baiatul meu!

  9. urmatorul ministru de externe sau ambasador in USA.

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.