Adjuncta şefului DNA, despre noua Secţie specială: De ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi?

Procurorul şef adjunct al DNA, Mădălina Scarlat, şi-a exprimat nelămurirea cu privire la faptul că, deşi Guvernul pretinde că vrea să desfiinţeze Secţia Specială, competenţa de anchetare a magistraţilor pentru corupţie nu revine la DNA. Adjuncta şefului DNA a făcut aceste aprecieri în cadrul unei dezbateri pe tema Secţiei Speciale, organizate la începutul săptămânii la Ministerul Justiţiei, potrivit stenogramei discuţiilor publicate pe portalul ministerului, just.ro.

Astfel, adjuncta şefului DNA, Mădălina Scarlat, a declarat în cadrul dezbaterii că nu se înţelege şi nu rezultă – din expunerea de motive şi din textul proiectului de lege privind aşa zisa desfiinţare a Secţiei speciale – care sunt argumentele juridice sau de altă natură pentru care DNA şi DIICOT, parchete specializate, sunt excluse de la a face urmărire penală cu privire la magistraţi. Potrivit adjunctei şefului DNA, nici cetăţenii nu văd foarte bine acest lucru. Ar putea fi privită ca o sancţiune pentru DNA, din moment ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi, a declarat procuroarea Scarlat.

DNA şi DIICOT ar trebui să rămână competente, ca parchete specializate, în investigarea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată care privesc magistraţi întrucât parchetele de pe lângă curţile de apel nu au resursele logistice, tehnice şi de personal ca să facă acest lucru, a mai adăugat Scarlat.

Ea a explicat că DNA a avut rezultate în anchetarea corupţiei din magistratură: peste 118 magistraţi condamnaţi ca urmare a anchetelor DNA şi o medie de 11 magistraţi condamnaţi pe an. În schimb, Secţia specială nu a prins şi nu a reuşit să obţină condamnarea niciunui magistrat corupt.

Adjuncta şefului DNA a criticat şi modalitatea de desemnare a procurorilor în cadrul noii Secţii Speciale. Desemnarea acestora de către plenul CSM nu este în conformitate cu principiile de drept şi nici oportună, judecătorii nu pot decide cu privire la cariera procurorilor în condiţiile în care se doreşte separarea carierelor, a explicat procuroarea Scarlat.

Ea a explicat şi că numărul procurorilor de la noua Secţie Specială este foarte mic, iar proiectul de lege cere vechime de minim 12 ani şi experienţă în combaterea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată pentru procurorii care vor să lucreze în cadrul secţiei. Aceşti procurorii sunt deja la DNA şi DIICOT, a explicat procuroarea Mădălina Scarlat.

Astăzi, CSM trebuie să dea un aviz proiectului de lege privind noua Secţie Specială. Avizul CSM este esențial pentru ca proiectul să treacă rapid de parlament. „Dacă mergi în Parlament cu un proiect care nu are avizul CSM-ului și al sistemului judiciar, nu treci”, a declarat ministrul Justiției Cătălin Predoiu în dezbaterile privind desființarea SIIJ.

Mai multe asociaţii civice şi ale magistraţilor îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, înainte de a merge cu proiectul în Parlament. Actuala majoritate PSD-PNL-UDMR a căzut de acord să modifice actuala variantă a Secției speciale, fără ca dosarele de corupție ale magistraților să se întoarcă la DNA, ci să fie anchetate de procurori ai parchetului general și ai parchetelor Curților de apel.

USR a sesizat Comisia de la Veneția

Pe 24 ianuarie 2022, USR a anunțat că solicitarea sa a fost adoptată, în Comisia de Monitorizare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), iar Comisia de la Veneţia va fi sesizată pentru a emite un punct de vedere cu privire la independenţa magistraţilor din România după excluderea din magistratură a judecătorului Cristi Danileţ şi publicarea noului proiect de desfiinţare a SIIJ.

„Este esenţial ca proiectul propus de ministrul Cătălin Predoiu pentru desfiinţarea Secţiei Speciale să fie verificat de Comisia de la Veneţia. Proiectul ministrului Predoiu nu reface competenţa DNA, fiind împotriva recomandărilor din MCV şi a avizului anterior al Comisiei de la Veneţia. Practic, reînfiinţează o SIIJ la Parchetul General, cu filiale la parchetele de pe lângă Curţile de Apel, şi mută selecţia procurorilor noii structuri la plenul CSM, controlat de gruparea Savonea„, susţine Stelian Ion.

Acesta adaugă faptul că „lucrurile nu pot rămâne aşa cum îşi doresc actuala coaliţie PSD-PNL-UDMR, ministrul Predoiu şi preşedintele Iohannis„.

„Justiţia trebuie să fie apărată de orice fel de ingerinţe, ţinută departe de indicaţii politice, iar hărţuirea magistraţilor trebuie să înceteze. Proiectul ministrului Predoiu nu oferă aceste garanţii şi este nevoie de o opinie obiectivă, cum este cea a Comisiei de la Veneţia„, a declarat Stelian Ion.

Comisia de la Veneția ar putea emite un punct de vedere în martie 2022, potrivit portalului Comisiei de la Veneţia. 

sursa foto: Inquam Photos/ Liviu Florin Albei