A mințit procurorul general Alex Florența în fața CSM? A spus că a participat la procedura de la Curtea de Justiție a UE privind prescripția, dar actele CJUE îl contrazic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Procurorul general al României, Alexandru Florența, pare să nu fi fost foarte sincer la interviul pe care l-a susținut miercuri în fața Secției de procurori a CSM, unde candidează pentru postul de procuror șef adjunct al DIICOT.

Procurorul CSM Claudiu Sandu l-a întrebat pe Alexandru Florența dacă a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un punct de vedere în Cauza Lin II – un proces extrem de important pentru România, aflat încă pe rolul instanței europene, pentru că vizează aplicarea prescripției penale după controversatele decizii ale Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție.

De altminteri, această problematică a născut un veritabil conflict între Instanța Supremă din România și Curtea de la Luxemburg, cu repercusiuni semnificative asupra sistemului judiciar românesc.

Alexandru Florența a încercat o stratagemă de evitare a răspunsului, care însă a eșuat.

Procedura generală e în felul următor: când o instanță decide să adreseze CJUE o întrebare preliminară pentru interpretarea dreptului european, Curtea de la Luxemburg solicită puncte de vedere în primul rând părților care se judecă în acel proces, apoi Guvernului, Comisiei Europene și altor instituții dacă e cazul.

Procesul penal din care s-a născut cauza Lin II era judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar una dintre părțile care se judecau era Parchetul General. Prin urmare, odată sesizată de ICCJ, Curtea de Justiție a UE a cerut un punct de vedere și Parchetului General, ca parte în proces, iar procurorul CSM Claudiu Sandu a vrut să afle de la Alexandru Florența dacă instituția pe care o conduce a dat curs acelei solicitări, adică dacă a participat la procedura în fața CJUE, sau dacă a făcut un fel de „non-combat”, dat fiind faptul că subiectul era unul foarte sensibil – prescripția faptelor penale.

Întrebarea procurorului Sandu a sunat în felul următor: „Vreau să vă întreb dacă în cauza destul de celebră cunoscută sub numele de Lin II, în contextul în care Curtea Europeană de Justiție a solicitat Parchetului General un punct de vedere, ați trimis acest punct de vedere?”

Alexandru Florența a răspuns așa: „A fost trimis acest punct de vedere și punctul de vedere a fost de sesizare a CJUE, dacă vă referiți la solicitarea instanței”.

Însă Florența se referea la un moment anterior sesizării CJUE, când instanța română – în speță Înalta Curte –, înainte de a decide sesizarea CJUE, a solicitat un punct de vedere de la Parchetul General.

Procurorul Sandu a mirosit stratagema și a revenit la esența întrebării sale: ”Nu, mă refer la răspunsul pe care l-a solicitat Curtea Europeană direct de la dvs.”.

„Da, a fost trimis. A fost trimis”, a răspuns Alexandru Florența.

Numai că documentele Curții de Justiție a UE îl contrazic. Deși actele dosarului sunt secrete până la pronunțarea unui verdict, se poate totuși reconstitui ce instituții au participat la procedură, adică au transmis direct către CJUE un punct de vedere.

Pe 18 decembrie anul trecut, după ce părțile interesate și-au înaintat punctele de vedere și au avut loc audierile în fața instanței, Avocatul General al CJUE (care, impropriu spus, e un fel de procuror de ședință) și-a prezentat propriile concluzii. La începutul documentului, Avocatul General trece în revistă succint starea cauzei, unde precizează, printre altele, și ce părți interesate au depus observații scrise.

Iar acolo scrie așa: „Guvernul României și Comisia Europeană au prezentat observații scrise. Ambele au participat la ședința care s‑a desfășurat la 7 octombrie 2025”.

După cum se poate vedea, lipsește Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deci se poate concluziona că PICCJ nu a participat oficial la procedură. Potrivit unor surse judiciare, Parchetul General nu s-a prezentat nici la ședința de judecată de la Luxembourg, pe 7 octombrie 2025, pentru a-și pleda cauza.

L-am întrebat pe procurorul general Alexandru Florența cum explică această discrepanță între ce a declarat la CSM și cele consemnate în documentele Curții de Justiție a UE. Ne-a invitat să ne adresăm biroului de presă al Parchetului General.

Biroul de presă ne-a răspuns că Parchetul General a emis un punct de vedere, dar nu l-a transmis direct la CJUE, care i-l solicitase ca fiind parte în proces, ci l-a trimis Ministerului Justiției, la solicitarea Agentului Guvernamental, care a reprezentat Guvernul în fața instanței europene.

Însă în concluziile scrise ale Agentului Guvernamental în fața CJUE, nu există nicio referire la poziția Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție față de problematica discutată.

Iată răspunsul integral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție:

„Relativ la poziția Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în cauzele în care ÎCCJ a dispus sesizarea Curții Europene de Justiție (LIN 2) în cursul anului 2025, aceasta a fost fermă în susținerea demersului de sesizare a instanței europene, fiind formulate atât concluzii scrise în aceste cauze (prealabil dezbaterilor asupra necesității formulării de întrebări preliminare, ce vizau fondul aspectelor puse în discuție de instanță), cât și un răspuns detaliat către Ministerul Justiției, solicitat de Agentul Guvernamental, ulterior sesizării CJUE,

Altfel, în toate cauzele aflate pe rolul ÎCCJ, procurorii PICCJ au formulat concluzii în susținerea interpretării CJUE din LIN 1 relativ la termenele de prescripție în cauze privind infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și de corupție, sesizările CJUE fiind realizate în dosarele parchetelor nespecializate, respectiv:

– dosarul nr. 810/83/2018, având ca obiect recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei penale nr. 148/A/21 martie 2024 a Curții de Apel Oradea, în care a fost sesizată CJUE prin încheierea din 13 martie 2025

– dosarul nr.682/2/2016, având ca obiect apelurile declarate de PCAB și inculpați împotriva s.p. nr.186/7 oct. 2024 a CAB Secția a IIa penală, în care a fost sesizată CJUE prin încheierea din 8 mai 2025 (în care, de asemenea, PICCJ a formulat și concluzii scrise în sensul necesității trimiterii întrebărilor preliminare).

În susținerea aceleiași atitudini constant manifestate în ședințele de judecată, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și-a menținut opinia cu privire la admisibilitatea și caracterul necesar al acestei sesizări, observațiile destinate Curții fiind trimise Agentului Guvernamental prin intermediul Ministerului Justiției la data de 06.06.2025,  în contextul consultării interinstituționale cu privire la întrebările preliminare formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție în cauza C – 280/25,LIN II (procedură accelerată)”.

Secția pentru procurori a CSM nu a ajuns miercuri la un verdict clar asupra avizului consultativ pe care îl are de dat cu privire la candidatura lui Alexandru Florența pentru funcția de procuror șef adjunct al DIICOT. Votul exprimat a dus la un balotaj, 3-3, așa că decizia a fost amânată pentru o ședință viitoare. Celălalt candidat pentru aceeași funcție, procurorul constănțean Gill-Julien Grigore-Iacobici, a fost avizat negativ cu un vot de 5-1.