G4Media.ro

Trebuie să se teamă țările NATO de posibila revenire a lui Trump…

sursa foto: NATO

Trebuie să se teamă țările NATO de posibila revenire a lui Trump la putere?

Mai mulți lideri politici și militari din țările NATO și-au exprimat temerile privind potențiala realegere a fostului președinte Donald Trump la Casa Albă, după ce comentariile recente ale acestuia au stârnit temeri în SUA și în Europa că republicanul ar putea pune alianța transatlantică în pericol și ar putea anula complet sprijinul american pentru războiul din Ucraina. Trump a spus sâmbătă că America nu va apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc promisiunea a contribui suficient la cheltuielile de apărare ale alianței. Cât de reale sunt însă amenințările sale?

Amenințările lui Trump

Fostul președinte Trump a spus sâmbătă că Statele Unite nu-și vor apăra aliații NATO împotriva Rusiei dacă aceștia nu-și îndeplinesc obiectivele promise de a cheltui suficient pentru apărare, amenințând că va schimba complet alianța nord-atlantică dacă va fi ales din nou președinte al Americii în 2024, potrivit NPR. (https://www.npr.org/2024/02/11/1230658309/trump-would-encourage-russia-to-attack-nato-allies-who-dont-pay-bills)

Trump a criticat de mult timp eșecul unor state membre NATO de a-și crește cheltuielile de apărare și a sugerat că există solduri neplătite datorate de aliați, dar remarcile făcute sâmbătă în timpul unui miting de campanie la Conway, în Carolina de Sud, au mers un pas mai departe, sugerând că Rusia ar trebui să atace aliații care nu-și vor achita contribuţiile.

“Dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?” și-a amintit Trump că a fost întrebat de liderul unei alte “țări mari” în timp ce era președinte. Acesta i-ar fi prezentat o situație ipotetică în care țara sa nu își îndeplinea obligațiile financiare în cadrul NATO și ar fost atacată de Moscova.

“I-am spus: Nu ai plătit? Ești delincvent?… Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja (pe ruși) să facă ce naiba vor vrea. Trebuie să plătești,” i-ar fi declarat președintele Trump omologului său occidental, potrivit NPR.

Trump a precizat că discuția despre Rusia a avut loc în timpul unei întâlniri a liderilor ţărilor NATO.

El a sugerat, de asemenea, că “sute de miliarde de dolari” au intrat în bugetul NATO după amenințările sale, deși – a precizat NPR – cheltuielile alianței au fost în creștere înainte ca republicanul să preia mandatul de președinte al SUA în ianuarie 2017. În plus, bani țărilor membre nu se duc direct la NATO.

Reamintim că cei 31 de membri ai NATO s-au angajat prin Articolul 5 să apere orice națiune din blocul militar care este atacată.

Acuzații respinse

Criticii n-au întârziat să respingă comentariile lui Trump. Casa Albă a calificat declarațiile republicanului drept “dezechilibrate” și a spus că, sub președintele Biden, NATO este “cea mai mare și mai vitală (alianță) care a fost vreodată.”

“Încurajarea invadării celor mai apropiați aliați ai noștri de către regimuri ucigașe este îngrozitoare și deranjantă – și pune în pericol securitatea națională americană, stabilitatea globală și economia noastră de-acasă,” a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Andrew Bates. “În loc să ceară războaie și să promoveze haosul deranjant, președintele Biden va continua să susțină conducerea americană și să susțină interesele noastre de securitate națională – nu să fie împotriva lor”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat și el: “Orice sugestie conform căreia aliații nu se vor apăra unii pe alții subminează întreaga noastră securitate, inclusiv pe cea a SUA, și îi expune pe soldații americani și europeni la un risc crescut.”

“Donald Trump spune o mulțime de lucruri nebunești și a arătat clar că democrația este un obstacol în calea căutării sale de putere,” a scris congresmanul democrat din New York, Daniel Goldman. “Dar declarația sa că va abandona NATO și îl va sprijini pe Vladimir Putin – care este aliniat cu China și Iranul – este o lumină roșie intermitentă.”

Profesorul de științe politice de la Universitatea Stanford, Michael McFaul, a scris “Este o nebunie… Și 8 ani mai târziu, Trump arată că încă nu înțelege cum funcționează NATO! Nu este o escrocherie de protecție. Ei nu ne plătesc pentru a-i proteja. Doamne!”

Critici constante

Comentariile lui Trump despre NATO sunt semnificative. Ele au fost făcute în timpul unui discurs de aproape două ore la mitingul de campanie din Carolina de Sud, cu doar două săptămâni înainte de alegerile primare republicane din acel stat, care ar putea cimenta calea către a treia nominalizare consecutivă a lui Trump drept candidat al partidului conservator pentru Casa Albă.

Potrivit agregatorului de sondaje RealClearPolitics, Trump avea duminică un avans de 30.7 puncte procentuale în fața singurului contracandidat puternic pe care îl mai are în cursa republicană, Nikki Haley, respectiv 60% față de 29.3%.

Eventuala victorie a lui Trump în Carolina de Sud ar putea, cred analiștii, să o forțeze pe Haley să se retragă din cursă și să-l transforme pe Trump în nominalizatul formațiunii conservatoare la scrutinul prezidențial din 5 noiembrie 2024. Cel mai probabil, Trump se va confrunta în acel scrutin cu actualul lider al SUA, democratul Biden, iar anchetele de opinie arată o competiție strânsă între cei doi.

Contextul politic-electoral american delicat pune asadar declarațiile lui Trump într-o perspectivă specifică. Trump a criticat de mult timp NATO și ceea ce el vede ca o povară financiară excesivă pentru Statele Unite pentru a garanta apărarea altor 30 de națiuni, a scris BBC.

Patrick Bury, expert în apărare și securitate și fost analist NATO, a declarat pentru BBC că Trump reprezintă vocea furioasă a multora în SUA că unele țări europene care sunt membre NATO nu cheltuiesc 2% din bugetul lor pentru armată, așa cum dorește alianța.

NPR a scris că, după ce Rusia a anexat Peninsula Crimeea de la Ucraina în 2014, țările NATO s-au angajat să cheltuiască 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare până în 2024. Conform datelor publicate în iulie 2023, doar 11 din cele 31 de țări membre au atins această țintă, Statele Unite contribuind cu 3,49% din PIB. Marea Britanie a cheltuit 2,07%, dar Germania, Franța, Italia și Spania s-au situat sub pragul convenit de 2%.

“Să acționezi agresiv cu aliații NATO este corect, dar totul depinde de cât de departe mergi. Aceste comentarii merg într-adevăr prea departe,” a spus expertul.

Bury a afirmnat că astfel de declarații au un impact major într-un moment în care Rusia și-a pus economia pe picior de război, iar cheltuielile sale militare le depășesc pe cele ale țărilor europene.

“Dacă Trump se află la Casa Albă și ar avea loc o scindare în NATO, fie din cauza Ucrainei… fie despre cum ar răspunde la o mică incursiune care ar trebui, în teorie, să declanșeze Articolul cinci. Aceste și dacă sunt cele care îngrijorează Alianța NATO,” a spus el.

De altfel, Trump a criticat constant sumele de bani pe care Statele Unite le-au trimis în Ucraina, care nu este membră NATO. Sâmbătă, cu doar câteva ore înainte de mitingul electoral din Carolina de Sud, republicanul a cerut pe contul său de Truth Social încetarea ajutorului străin “FĂRĂ CONDIȚII ATAȘATE,” argumentând că SUA ar trebui să facă schimbări în modul în care oferă bani aliaților săi.

“DIN ACEST PUNCT ÎNAINTE, NE ASCULTĂ SENATUL SUA (?), NU TREBUIE OFERIȚI NICIUN BAN SUB FORMĂ DE AJUTOR STRĂIN NICIUNIEI ȚĂRĂ DECÂT DACĂ ESTE FĂCUT CA UN ÎMPRUMUT, NU DOAR CA UN AJUTOR,” a scris Trump cu majuscule.

Trump a adăugat că banii ar putea fi împrumuți “ÎN CONDIȚII EXTRAORDINAR DE BUNE,” fără dobândă și fără dată de rambursare.

Dar a remarcat că, “DACĂ ȚARA PE CARE O AJUTĂM SE ÎNTOARCE VREODATĂ ÎMPOTRIVA NOI, SAU SE VA ÎMBOGĂȚI CÂNDVA ÎN VIITOR, ÎMPRUMUTUL VA FI PLĂTIT ȘI BANII ÎNAPOIAȚI STATELOR UNITE.”

Reamintim că Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, după ce Trump a părăsit Casa Albă.

SUA au aprobat până acum patru runde de ajutor pentru Ucraina ca răspuns la invazia Rusiei, în valoare totală de aproximativ 113 miliarde de dolari, o parte din acești bani fiind destinați reaprovizionării echipamentelor militare americane care au fost trimise guvernului de la Kiev. În august trecut, Biden a cerut Congresului să aprobe încă 24 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Banii nu au fost încă aprobați, iar Casa Albă va avea o misiune dificilă să convingă Congresul de justețea ajutorului suplimentar.

Republicanii cer măsuri sporite de restricționare a imigrației ilegale în SUA la granița de sud, refuzând însă proiectul de lege modificat când a fost prezentat la începutul săptămânii trecute. Speakerul Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat că proiectul de lege bipartizan a fost “mort la sosire” în camera sa.

În timp ce o majoritate puternică, bipartizană din Camera Reprezentanților susține în continuare acordarea de asistență Ucrainei, aproximativ jumătate din grupul republican din camera inferioară se opune acestor eforturi. Ei susțin că este nesustenabil din punct de vedere politic să le spună alegătorilor lor că au aprobat încă 61 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să-și recupereze teritoriile ocupate de Rusia, în timp ce nu au făcut suficient pentru a proteja granița SUA.

Temeri justificate?

Unii aliați ai americanilor din NATO nu uită amenințările republicanului când se afla la Casa Albă. În 2018, președintele Trump a fost atât de supărat de eșecul mai multor națiuni europene din NATO de a-și îndeplini cota convenită de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, încât a amenințat că va scoate SUA din alianță, a reamintit BBC.

Șefii militari din NATO au fost atunci îngroziți. Dacă un președinte american ar pune în practică această amenințare, abandonând Europa pentru a se descurca singură, ar submina atât de grav alianța, încât aceasta ar înceta să mai existe în forma ei actuală, au scris analiștii.

Dar undele de șoc pe care le-a provocat Trump cu comentariile sale, împreună cu invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, au avut ca efect să-i determine pe unii, în special Germania, să promită că își vor crește cheltuielile pentru apărare.

Comentariile actuale ale lui Trump însă prezintă riscuri periculoase într-un moment periculos, pentru NATO și pentru lumea occidentală, cred experții. Ofensiva Ucrainei din vara 2023 a eșuat. Polonia și statele baltice sunt convinse că, odată ce președintele Putin și-a atins obiectivele de război în Ucraina, atunci Rusia își va reconstrui armata și le va ataca probabil în următorii ani.

Nu este de aceea de mirare că declarațiile de sâmbătă ale lui Trump și perspectiva, deloc imposibilă, ca el să reajungă în Biroul Oval au stârnit temeri legat de viitorul NATO și de blocarea sprijinului american pentru Ucraina.

Aceasta chiar dacă, în decembrie trecut, Congresul de la Washington a adoptat o lege care îi interzice președintelui să se retragă unilateral din NATO fără aprobarea a două treimi din partea Senatului. Dar acest lucru nu a făcut nimic pentru a-i calma pe cei nervoși în legătură cu un al doilea mandat al lui Trump, care a criticat constant organizația în primul său mandat.

“Faptul că Senatul s-a simțit necesar să includă o astfel de prevedere în Actul de autorizare a apărării naționale (National Defense Authorization Act – NDAA) este suficient de deconcertant,” a spus un diplomat european, citat de The Hill.  “Opinia noastră despre secțiunea de retragere din NATO este că, dacă va fi testată, președintele va prevala.”

John Bolton, care a fost consilier pentru securitate națională al lui Trump, dar îl consideră periculos pentru țară, a spus că este “convins” că Trump se va retrage din NATO dacă va fi ales.

“Cred că acesta este ceva pentru care simte cu tărie. El crede că europenii încă nu își plătesc cota echitabilă, crede că au negociat acorduri comerciale foarte negative cu noi, cred că așteaptă cu nerăbdare să iasă din NATO,” a spus Bolton într-un interviu pentru MSNBC luna trecută.

Ivo Daalder, care a servit ca ambasador la NATO în timpul administrației Obama, a declarat că Trump poate întreprinde o serie de acțiuni care subminează securitatea NATO fără a se retrage oficial din alianță, iar prevederile din NDAA nu împiedică astfel de acțiuni.

“Nu pariez mulți bani pe această legislație,” a afirmat el. “Cred că ea este importantă drept indicator că Congresul sprijină în mod covârșitor aderarea SUA la NATO și acest lucru este de salutat, dar nu împiedică Statele Unite să reducă, dacă nu să elimine complet, angajamentul față de NATO.”

Acțiunile pe care Trump – sau orice lider antagonist față de NATO și Europa – le-ar putea lua ar include: instruirea diplomaților americani să sară peste întâlniri, să participe și să rămână tăcuți, să stea în tribună sau să voteze împotriva măsurilor care necesită consens etc.

De asemenea, SUA ar putea refuza să participe la sesiuni de planificare sau la exerciții militare ale NATO sau să refuze să împărtășească informații cu membrii NATO. Sau Trump ar putea instrui reprezentantul său să voteze împotriva invocării Articolului 5 la NATO, eliminând orice obligație legală de a răspunde pactului de apărare reciprocă. Toate aceste lucruri ar putea da peste cap munca NATO la sediul central de la Bruxelles.

Și, totuși, se va abține președintele Trump să apere un stat NATO atacat sau va retrage America din alianța militară transatlantică?

“Probabil că nu,” a scris BBC. “Acesta este strategia tipică pentru Trump. Spui ceva provocator, atragi câteva titluri de ziare, îi scandalizezi pe critici și îți încânți fanii.”

Iar Robert Greenway, directorul Centrului pentru Securitate Națională al Fundației Heritage (cel mai important think tank conservator, care a dat mulți oficiali în primul mandat al lui Trump), a spus că un al doilea mandat al republicanului nu va retrage probabil Statele Unite de la ocuparea unei poziții puternice de conducere în NATO, dar că “ar arăta puțin diferit.”

Greenway a repetat criticile conform cărora aliații europeni trebuie să-și intensifice cheltuielile pentru apărare.

“Cred că doar teama, sau poate anxietatea legată de revenirea lui Trump, sau potențiala sa întoarcere la Casa Albă, cred că unele țări își revizuiesc angajamentele de securitate față de propria lor securitate, darămite NATO. Cred că aceasta este și ea probabil un lucru sănătos,” a spus el despre conversațiile avute cu colegii din Europa.

“Dar noi le spunem, la sfârșitul zilei, că nu ne imaginăm circumstanțe în care un viitor președinte Trump s-ar retrage din NATO. Pur și simplu nu văd circumstanțele. Nu văd dorința de a face asta. Dar văd dorința puternică de a determina NATO să facă mai mult.”

Surse: NPR, BBC, Reuters, The Hill, New York Post, RealClearPolitics, NATO.int, Truth Social

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Nu înțeleg cum Rusia cu un PIB de 4.5 trilioane de dolari cheltuie pe apărare mai mult si produce mai mult armament decât UE cu PIB de 20 trilioane. Poate ar trebui ca toate statele UE să cheltuie minim 6% din PIB pentru apărare! Să fie la paritate cu Rusia pe termen nedefinit!

  2. Da. Cu nebunu nu știi niciodată cum va reacționa într-o dimineața dacă se va trezi cu nasu-n pernă.

  3. Și, totuși, se va abține președintele Trump să apere un stat NATO atacat sau va retrage America din alianța militară transatlantică?

    “Probabil că nu,” a scris BBC. “Acesta este strategia tipică pentru Trump. Spui ceva provocator, atragi câteva titluri de ziare, îi scandalizezi pe critici și îți încânți fanii.” Nu a atacat Putin Estonia cu care imparte o granita maritima… Nu o va face nici acum. Putin stie ca Trump e mai nebun.