Coaliția lui Olaf Scholz, la proba urnelor de vot în două landuri germane

La mijlocul mandatului, coaliţia fragilă de centru-stânga a lui Olaf Scholz riscă să fie sancţionată duminică cu prilejul alegerilor în două mari landuri conservatoare ale ţării, unde extremă-dreapta speră, de asemenea, să confirme sondajele măgulitoare, comentează AFP conform Agerpres.

Bavaria (sud), cel mai mare land german ca suprafaţă, şi Hesse (vest), unde se află Frankfurt, sediul Băncii Centrale Europene, îşi reînnoiesc parlamentul aşa cum fac la fiecare cinci ani.

Aproximativ 9,4 milioane de alegători sunt chemaţi la vot în Bavaria, aproape 4,3 milioane în Hesse. Primele estimări sunt aşteptate în jurul orelor 18.00 (16.00 GMT).

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

În aceste alegeri cu valoare de test pentru guvernul lui Olaf Scholz, îngrijorarea populaţiei în faţa crizei industriale traversate de prima economie a Europei şi resurgenţa problemei migratorii au jucat un rol central.

De asemenea, campania s-a focalizat în mare parte pe criticile la adresa coaliţiei la putere din decembrie 2021.

Subminată de certuri neîncetate între social-democraţi, verzi şi liberalii din FDP, aceasta dă impresia că „nu poate fi în măsură să acţioneze” în faţa crizelor, a afirmat Ursula Münch, directorul Academiei de educaţie politică din Tutzing, în Bavaria.

Invazia rusă a Ucrainei din februarie 2022 a favorizat o perioadă de unitate în cadrul acestei echipe guvernamentale fără precedent.

Dar fricţiunile s-au înmulţit apoi pe toate subiectele, de la reducerea cheltuielilor bugetare la măsurile de combatere a încălzirii globale.

Altă miză a campaniei: temerile privind o nouă criză a migraţiei precum cea din 2015, din cauza creşterii sosirilor solicitanţilor de azil, în special din Siria şi Afganistan, prin Polonia, Austria şi Cehia vecine.

Guvernul a abandonat comunele germane frontaliere, copleşite de afluxul de refugiaţi, preferând „să ignore problema”, a acuzat din nou vineri liderul cu accente populiste al Bavariei, Markus Söder.

În acest context, formaţiunea de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) speră să facă progrese în ambele regiuni.

La nivel naţional, acest partid anti-imigraţie, care critică critică, de asemenea, măsurile de protecţie a climei asimilate preţurilor ridicate şi constrângerilor, se află la cel mai înalt nivel în intenţiile de vot (între 20% şi 22%), după dreapta (26%-28%).

Cele trei partide guvernamentale sunt creditate de sondaje cu rezultate inferioare celor de la ultimele alegeri, în urmă cu cinci ani.

Sarcina lor este complicată de faptul că cele două landuri sunt bastioane ale dreptei.

În Hesse, Uniunea Creştin-Democrată (CDU) guvernează de 24 de ani. Bavaria este condusă din 1957 de avatarul său mai conservator, Uniunea Creştin-Socială (CSU).

Nu există nicio îndoială că CSU a lui Markus Söder va câştiga scrutinul, dar multe vor depinde de avansul faţă de celelalte partide.

Într-un sondaj de vineri, partidul este creditat cu 37% din intenţiile de vot, cel mai prost rezultat din aproape 70 de ani şi ceva mai puţin decât în 2018 (37,2%). Un astfel de scor ar risca să îngroape presupusa dorinţă a liderului bavarez de a deveni cancelar, sunt de părere observatorii.

În Hesse, CDU aliniază un necunoscut la nivel naţional, Boris Rhein, la conducerea landului din 2022 şi lider în sondaje, cu puţin peste 30% din intenţiile de vot.

În acest land, AfD ocupă locul doi lângă Verzi şi social-democraţii conduşi de ministrul federal de interne, Nancy Faeser, o personalitate a cabinetului Scholz, dar care plăteşte preţul impopularităţii guvernului.

În Bavaria, unde SPD este în mod tradiţional slab, AfD speră să-şi facă loc în spatele CSU şi aliatului său în parlamentul landului, micul partid Freie Wähler („Alegătorii liberi”).

Popularitatea acestei formaţiuni foarte conservatoare şi implantată în mediul rural nu a suferit, dimpotrivă, de pe urma controversei din această vară în jurul unui pliant cu caracter antisemit atribuit liderului lor, Hubert Aiwanger (52 de ani), şi datând din perioada adolescenţei sale.

În cele din urmă, fratele său a revendicat paternitatea manifestului, reaminteşte AFP.