Ploile extreme devin şi mai probabile la altitudini mari, odată cu încălzirea globală, avertizează cercetătorii

Odată cu încălzirea globală, ploile extreme devin şi mai probabile la altitudini mari în regiuni până acum mai obişnuite cu căderile de zăpadă, au concluzionat cercetătorii într-un articol publicat miercuri în revista Nature, care propune strategii de adaptare „robuste”, notează AFP, citată de Agerpres.

O echipă de oameni de ştiinţă care activează în Statele Unite a studiat influenţa schimbărilor climatice asupra regimurilor de precipitaţii, folosind date provenite din observaţii pentru perioada 1950-2019 şi proiecţii pentru următorii ani, până în 2100.

Aceştia au analizat în special regiunile aflate la mare altitudine (peste 2.000 metri), dominate în prezent de căderile de zăpadă, care vor tinde să facă loc ploilor într-o climă în curs de încălzire.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Deşi se ştie deja că încălzirea intensifică precipitaţiile extreme (ploaie sau zăpadă), studiul se concentrează mai ales asupra ploilor deoarece acestea nu au aceleaşi consecinţe ca ninsorile, notează autorii.

„Este important să ne uităm la precipitaţii din cauza efectelor lor devastatoare asupra inundaţiilor, alunecărilor de teren şi eroziunii solului”, a explicat pentru AFP Mohammed Ombadi, de la Lawrence Berkeley National Laboratory din California, autorul principal al studiului.

Potrivit principalei concluzii a acestor cercetători, „creşterea precipitaţiilor extreme în regiunile aflate la mare altitudine din emisfera nordică este amplificată, cu o medie de 15% pentru fiecare grad de încălzire”, adică aproape dublu faţă de ceea ce se aşteaptă în cazul zonelor de câmpie, concluzionează autorii.

„Constatările noastre identifică regiunile aflate la mare altitudine ca puncte fierbinţi, vulnerabile la viitoare riscuri asociate precipitaţiilor extreme, ceea ce necesită planuri de adaptare robuste”, au adăugat ei.

„Nu putem proiecta infrastructuri pe baza condiţiilor din trecut dacă vrem să ne asigurăm că acestea vor rămâne durabile într-o climă mai caldă”, a subliniat Mohammed Ombadi.

În termeni practici, el sugerează că ar trebui să se ţină seama de creşterea precipitaţiilor extreme atunci când se proiectează şi se construiesc infrastructuri (baraje, drumuri, căi ferate) sau în perfecţionarea evaluării riscurilor de alunecări de teren.

Riscul nu priveşte doar munţii, ci şi regiunile aflate în aval, unde locuieşte un sfert din omenire.

Recentele inundaţii din vestul Statelor Unite sau cele din Pakistan de anul trecut „ar fi putut fi în parte rezultatul unor precipitaţii extreme intensificate la altitudini mari”, în combinaţie cu alţi factori, este de părere Mohammed Ombadi.