G4Media.ro

COP15: Acordul istoric privind biodiversitatea a fost adoptat

sursa foto: facebook

COP15: Acordul istoric privind biodiversitatea a fost adoptat

Luni, la Montreal, țări din întreaga lume au adoptat un acord istoric, vital pentru omenire. După patru ani de negocieri dificile, zece zile și o noapte de maraton diplomatic, peste 190 de state au ajuns la un acord sub egida Chinei, președintele COP15, în ciuda opoziției Republicii Democratice Congo, transmite Le Figaro.

Acest „pact de pace cu natura”, cunoscut sub numele de „acordul Kunming-Montreal”, are ca scop protejarea terenurilor, oceanelor și speciilor de poluare, degradare și criza climatică. Țările au convenit asupra unei foi de parcurs pentru a proteja 30% din suprafața planetei până în 2030 și pentru a oferi 30 de miliarde de dolari în ajutor anual pentru conservare țărilor în curs de dezvoltare.

„Acordul a fost adoptat”, a declarat Huang Runqiu, președintele chinez al COP15, în timpul unei sesiuni plenare nocturne, înainte de a lăsa să cadă ciocănelul în aplauzele delegaților cu priviri obosite. „Am făcut împreună un pas istoric înainte”, a declarat Steven Guilbeault, ministrul Mediului din Canada, țara gazdă.

Crearea de arii protejate pe 30% din suprafața planetei, cea mai cunoscută dintre cele aproximativ 20 de măsuri, a fost prezentată ca fiind echivalentul biodiversității pentru obiectivul de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C. Până în prezent, 17% din teren și 8% din mare sunt protejate. Dar textul oferă, de asemenea, garanții pentru popoarele indigene, custodele a 80% din biodiversitatea rămasă pe Pământ, propune refacerea a 30% din terenurile degradate și reducerea la jumătate a riscului de utilizare a pesticidelor.

Și, în încercarea de a rezolva problema financiară încă arzătoare dintre Nord și Sud, China propune, de asemenea, să ajungă la „cel puțin 20 de miliarde de dolari” de ajutor internațional anual pentru biodiversitate până în 2025 și „cel puțin 30 de miliarde până în 2030”.

„Steaua polară”

„Majoritatea oamenilor spun că este mai bine decât ne așteptam de ambele părți, atât pentru țările bogate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare. Acesta este semnul unui text bun”, a declarat pentru AFP Lee White, ministrul mediului din Gabon. Pentru Masha Kalinina, de la Pew Charitable Trusts, „protejarea a cel puțin 30% din suprafața terestră și maritimă până în 2030 este noua stea polară pe care o vom folosi pentru a naviga spre refacerea naturii”.

„Elani, broaște țestoase marine, papagali, rinoceri, ferigi rare se numără printre milioanele de specii ale căror perspective de viitor vor fi mult îmbunătățite” prin acest acord, a adăugat Brian O’Donnell, de la ONG-ul Campaign for Nature. Acest text este „un pas înainte semnificativ în lupta pentru protejarea vieții pe Pământ, dar nu va fi suficient”, a declarat pentru AFP Bert Wander de la ONG-ul Avaaz.

„Guvernele ar trebui să asculte ceea ce spune știința și să își sporească rapid ambițiile de a proteja jumătate din Pământ până în 2030”, a adăugat el.

Alți ecologiști s-au temut, de asemenea, că termenele limită sunt prea îndepărtate, având în vedere urgența actuală. Oamenii de știință sunt conștienți de faptul că timpul se scurge. 75% din ecosistemele lumii sunt alterate de activitatea umană, peste un milion de specii sunt amenințate cu dispariția, iar prosperitatea lumii este în joc: mai mult de jumătate din PIB-ul mondial depinde de natură și de serviciile sale. Acest lucru este cu atât mai mult cu cât precedentul plan de 10 ani semnat în Japonia în 2010 nu a atins aproape niciunul dintre obiectivele sale, în parte din cauza lipsei unor mecanisme reale de punere în aplicare.

Șeful ONU, Antonio Guterres, a făcut apel la un „pact de pace cu natura”, afirmând că omenirea a devenit o „armă de extincție în masă”.

Finanțarea, în centrul dezbaterii

Dar discuțiile aproape că s-au prăbușit pe tema financiară, care a rămas în centrul dezbaterilor până la sfârșit, chiar și în timpul sesiunii plenare de adoptare, cu obiecții din partea mai multor țări africane. Ca și în cazul discuțiilor privind clima din Egipt din noiembrie, acest lucru a creat tensiuni între țările bogate și cele din sud. În schimbul eforturilor lor, țările cel mai puțin dezvoltate au cerut 100 de miliarde de dolari pe an de la țările bogate. Această sumă este de cel puțin 10 ori mai mare decât ajutorul internațional actual pentru biodiversitate.

Pe lângă subvenții, țările din Sud au făcut presiuni puternice pentru crearea unui fond mondial dedicat biodiversității – o chestiune de principiu – similar celui obținut în noiembrie pentru a le ajuta să facă față daunelor climatice. În acest sens, China propune, ca un compromis, înființarea unei ramuri dedicate biodiversității în cadrul actualului Fond Global de Mediu (GEF), a cărui funcționare actuală este considerată foarte deficitară de către țările cel mai puțin dezvoltate.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

4 comentarii

  1. Să vedem acțiunea, că hârtia suportă orice.

  2. -Bo$$, asta o sa ne coste bani?
    -Pai sigur ca da, o sa coste ceva…
    -Aaaaa, pai stai asa, eu nu dau niciun ban, sa moa ra mama ta, huoooo leftarzilor woke care sunteti!

  3. Hehehe, vorbe, vorbe, sa vad chinezoii in actiune…. din gura pot toti…