Ce este „instrumentul anti-coerciție”, „bazooka comercială” a UE pe care Franța vrea să o folosească în negocierile cu Statelor Unite?

Zilele trec și încă niciun fum alb. Supărat că negocierile cu Uniunea Europeană stagnează, Donald Trump a amenințat săptămâna trecută blocul celor 27 de națiuni cu tarife de 30 % la toate importurile din UE începând cu 1 august dacă nu se ajunge la un acord până atunci, scrie BFM TV.

Bruxelles-ul nu are nicio intenție să cedeze în fața acestei intimidări. În timp ce Comisia Europeană încă speră într-o soluție negociată, aceasta și-a pregătit deja răspunsul, enumerând produse americane (avioane, mașini, bourbon etc.) în valoare de 100 de miliarde de euro pe care le-ar putea taxa. Dar acest lucru nu este suficient pentru Franța, care solicită o reacție mult mai puternică din partea UE, care, în opinia sa, ar trebui să scoată arma supremă: „instrumentul anti-coerciție” (ACI).

„Poziția Europei trebuie să fie una de negociere, dar și una de fermitate (…) Acum trebuie să ne schimbăm metoda”, a declarat marți ministrul Industriei, Marc Ferracci, referindu-se la necesitatea de a „declanșa un anumit număr de contramăsuri” împotriva Statelor Unite în absența unui acord.

„Aceasta înseamnă mobilizarea unor instrumente care nu au fost mobilizate până acum, în special instrumentul anti-coerciție (…)”, a spus el.

Supranumită „bazooka comercială”, ACI adoptată de UE la sfârșitul anului 2023 nu a fost utilizată niciodată. Trebuie spus că aceasta este în primul rând o armă de „descurajare” menită să forțeze țările terțe să soluționeze litigiile comerciale prin negociere, după cum explică Parlamentul European pe site-ul său. Însă, în cazul în care căile diplomatice sunt epuizate, ACI poate fi utilizat ca represalii. Prin urmare, mecanismul prevede o serie de măsuri, unele dintre ele foarte severe (privarea unei țări de accesul la piața unică), pentru a permite un răspuns rapid, direcționat și proporțional în cazul în care cei 27 sunt ținta unei „coerciții economice”.

Ce se înțelege prin „coerciție economică”?

Comisia Europeană definește „coerciția economică” ca fiind „o situație în care o țară terță încearcă să exercite presiuni asupra Uniunii Europene sau asupra unui stat membru pentru a face o anumită alegere prin aplicarea sau amenințarea cu aplicarea unor măsuri care afectează comerțul sau investițiile”.

„Astfel de practici interferează în mod nejustificat cu opțiunile suverane legitime ale Uniunii Europene și ale statelor sale membre”, continuă acesta. În cazul disputei cu Statele Unite, amenințările lui Donald Trump privind tarifele vamale par să se încadreze în această definiție.

Cât timp va dura punerea în aplicare?

Pentru a se pronunța cu privire la caracterul coercitiv al unei politici duse de o țară terță împotriva UE, Comisia Europeană trebuie mai întâi să efectueze o anchetă. „Întrebarea dacă o măsură luată de o țară terță îndeplinește aceste condiții (de coerciție economică) va fi stabilită de la caz la caz”, se arată în document.

În cazul în care Comisia ar decide să activeze ACI pentru a lua măsuri de retorsiune împotriva Statelor Unite, ar dura, fără îndoială, câteva săptămâni sau chiar luni până când acesta ar fi pe deplin operațional, potrivit Bloomberg. Nu în ultimul rând pentru că Comisia ar trebui să prezinte propunerea sa de a recurge la acest instrument Consiliului European, care ar avea la dispoziție zece săptămâni pentru a aproba sau respinge decizia sa.

Aceste măsuri de retorsiune vor trebui, de asemenea, să fie adoptate cu majoritate calificată. Cu alte cuvinte, acordul a cel puțin 55% din statele membre care reprezintă cel puțin 65% din populația UE.

Ce măsuri pot fi luate împotriva Statelor Unite?

Instrumentul anti-coerciție permite luarea unei game largi de măsuri. În cazul în care consideră că Statele Unite exercită presiuni nejustificate asupra UE, Comisia ar putea, pe lângă aplicarea de taxe vamale, să impună cote în mai multe sectoare, inclusiv servicii, inclusiv cele digitale.

De asemenea, ar putea merge mult mai departe, restricționând sau chiar interzicând importul anumitor produse americane, suspendând autorizația anumitor companii americane de a opera pe piața unică, care rămâne cea mai mare din lume în ceea ce privește numărul de consumatori, limitând investițiile acestor companii sau restricționând sau înghețând accesul la contractele publice europene.

Marți, ministrul industriei, Marc Ferracci, a evocat posibilitatea de a introduce „restricții privind publicitatea online pentru platformele digitale”.

De unde provine ACI?

Instrumentul anti-coerciție provine din regulamentul adoptat de Consiliul European în octombrie 2023. Acesta a fost adoptat într-un moment în care UE s-a confruntat cu situații de coerciție economică în ultimii ani. În special atunci când China a exercitat presiuni comerciale asupra Lituaniei după ce aceasta din urmă și-a consolidat legăturile cu Taiwanul. Sau atunci când Rusia a folosit pârghii economice precum energia pentru a încerca să influențeze deciziile politice europene.