40 de contestații în anulare au fost depuse până acum pe motiv de compunere nelegală a completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte / Dacă judecătorii ar fi motivat sentințele la timp, Udrea, Bica, Șova și Niță nu mai puteau cere suspendarea executării pedepsei

40 de contestații în anulare au fost depuse până acum pentru anularea condamnărilor pe motiv de constituire nelegală a completurilor de 5 judecători (C5) de la Înalta Curte, în baza deciziei CCR, potrivit site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), www.scj.ro. Este vorba în primul rând de numele sonore care au fost deja eliberate din arest cum ar fi Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova, Constantin Niță, Rudel Obreja, Șerban Pop sau Horia Simu, dar și de personaje necunoscute, care au primit termen la sfârșitul lunii ianuarie și nu au făcut cerere de preschimbare a termenului, cum a solicitat Elena Udrea.

Contestația în anulare a favoritei președintelui Traian Băsescu fusese amânată inițial pe 28 ianuarie 2019 pe motiv că lipsea dosarul de fond, deși în cazul unui alt inculpat din dosarul Gala Bute, Rudel Obreja, un alt complet dispusese deja eliberarea, cu toate că nu avea dosarul de fond în față. Până la urmă, Udrea a făcut cerere de preschimbare a termenului și ICCJ a judecat pe 20 decembrie cererea ei și a dispus eliberarea din penitenciar.

Mai sunt însă și alți condamnați care au depus contestații în anulare a sentințelor de condamnare, deși au ieșit din termenul legal de depunere de 30 de zile de la comunicarea sentinței motivate cum ar fi fostul senator PSD Marius Isăilă, condamnat definitiv în 2016 la 5 ani și 4 luni de închisoare pentru corupție. De altfel, ICCJ a respins ca inadmisibilă contestația lui în anulare.

”Respinge, ca inadmisibilă, cererea de repunere în termen formulată de contestatorul Isăilă Marius Ovidiu. Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de acelaşi contestator împotriva deciziei penale nr.177 din 10 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 Judecători în dosarul nr. 2197/1/2016”, au decis judecătorii ICCJ pe 19 decembrie.

Și fostul senator PNL, Dian Popescu, condamnat la 5 luni cu suspendare de un C5 de la ICCJ în 2016, a depus contestație în anulare și are termen pe 25 februarie 2019. La fel și Mircea Călin Flore și Vadim Benyatov Don, condamnați în 2015 în dosarul privatizărilor strategice. Consultantul american de origine rusă, Vadim Benyatov Don, a depus chiar 3 contestații în anulare și una la executare. Contestațiile lui au termen pe 21 ianuarie și 4 februarie 2019 la ICCJ.

Dacă judecătorii ar fi motivat la timp, Udrea, Bica, Șova și Niță nu ar fi fost liberi acum. Condamnații eliberați acum nu ar fi părăsit penitenciarele dacă judecătorii care i-au condamnat ar fi motivat sentințele definitive în termenul legal de 30 de zile. Potrivit legii, contestația în anulare se poate depune doar în termen de 30 de zile de la comunicarea la domiciliul inculpatului condamnat a deciziei definitive motivate.

Spre exemplu, pe data de 5 iunie 2018, Elena Udrea a fost condamnată definitiv în dosarul Gala Bute.

5 iulie 2018: potrivit codului de procedura penală, era termenul de 30 de zile recomandat pentru motivarea sentinței de către judecători.

5 august 2018: era termenul de 30 de zile până la care Elena Udrea ar fi putut depune contestația în anulare, dacă completul ar fi motivat la timp sentința definitivă în dosarul gala Bute.

7 noiembrie 2018: a venit decizia CCR privind nelegalitatea compunerii C5-urilor.

10 decembrie 2018: a venit motivarea sentinței în cazul Elenei Udrea ceea ce a reprezentat norocul ei, întrucât a fost în termenul legal de 30 de zile de la comunicarea sentinței motivate pentru depunerea contestației în anulare.

La fel în cazurile Alina Bica, Dan Șova sau Constantin Niță, Bica a fost condamnată pe 26 iunie, însă motivarea în cazul ei nu a venit nici până acum. Șova a fost condamnat definitiv pe 20 iunie, iar Constantin Niță pe 28 iunie 2018.

Ce spune legea. Potrivit legii, magistraţii trebuie să-şi motiveze sentinţele în 30 de zile. Astfel, potrivit articolului 406 din Codul de procedură penală:
“Art. 406 Redactarea şi semnarea hotărârii

(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunţare.
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunţare, şi se semnează de toţi membrii completului şi de grefier.
(3) Dispozitivul hotărârii trebuie să fie conform cu minuta”.

De regulă, magistraţii nu respectă termenul recomandat de redactare a motivării în 30 de zile din cauza volumului mare de dosare.

Exemple de judecători sancționați pentru că nu au redactat la timp sentințele. Au fost cazuri chiar când unii judecători au întârziat redactarea motivării aproape un an.

În 2016, judecătorul Dumitru Paul Dumitrescu de la Judecătoria Târgu Mureş a fost sancţionat cu avertisment de CSM pentru nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile. Potrivit Inspecţiei Judiciare, judecătorul ar fi depăşit cu până la 220 de zile termenul legal de redactare a unor hotărâri penale şi ar fi amânat în mod repetat pronunţarea.

În 2011, o judecătoare din Cornetu a fost exclusă din magistratură de CSM pentru neredactarea în termenul legal a 489 de hotărâri. Instanţa supremă a decis însă comutarea sancţiunii în diminuarea salariului cu 15%.

(Sursa Foto: pagina de Facebook a Elenei Udrea)