Yaël Braun-Pivet – prima femeie aleasă președintă a Adunării Naționale a Franței, o cameră în care guvernul nu mai are majoritate

Membră a partidului centrist pro-prezidențial Renaissance (Renaștere) ea a fost aleasă în al doilea tur de scrutin cu 242 de voturi din totalul de 462 de deputați votanți.

În primul tur ea obținuse 238 de voturi, fiind urmată de Fatiha Keloua-Hachi (Noua Uniune Populară Ecolgică și Socială, Nupes – Alianța stângii) cu 146,  Sebastien Chenu (Reunirea Națională, RN – dreapta populistă) cu 90 de voturi, Annie Genevard (Republicanii, centru dreapta) 61, Nathalie Bassire (independentă) din 567 de voturi, 576 de deputați prezenți din totalul de 577. Chenu s-a retras în turul al doilea, permițând astfel alegerea lui Braun-Pivet, altfel ar fi fost nevoie de un al treilea tur de scrutin, când majoritatea simplă era suficientă pentru alegere.

În vârstă de 51 de ani, Braun-Pivet de profesie avocată penalistă, fiica unor evrei refugiați din calea naziștilor, a fost aleasă deputată pentru prima oară în 2017 sub culorile partidului La Republique en Marche (Republica în Mișcare, LREM), predecesorul Renaissance.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Împreună cu prim ministra Elisabeth Borne și lidera grupului parlamentar Renaissance, Auroré Bergé, Braun Pivet formează un trio de politiciene care vor avea dificila misiune de a ghida partidul pro-prezidențial în condițiile în care președintele Emmanuel Macron și-a pierdut majoritatea în Adunarea Națională în urma alegerilor parlamentare din 12 și 19 iunie.

Primul test îl va constitui prezentarea în parlament a declarației de politică generală a guvernului și mai ales dezbaterea proiectului de lege de rectificare a bugetului, pe fondul crizei economice, manifestate în cea mai ridicată rată a inflației din ultimii 40 de ani și a situației internaționale grave cauzate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.