Xi Jinping cere armatei chineze să se concentreze pe pregătirea pentru război

Xi Jinping a spus Armatei Populare de Eliberare să „își concentreze toată energia pentru luptă” în pregătirea pentru război, a relatat un organ de presă al Partidului Comunist Chinez, potrivit The Guardian.

Imagini cu Xi, care a obținut recent un al treilea mandat de lider al partidului, în uniformă militară în timpul unei vizite la un centru de comandă au apărut în mod proeminent pe prima pagină a Cotidianului Poporului de miercuri.

Xi a declarat că armata trebuie să „consolideze în mod cuprinzător pregătirea militară în vederea pregătirii pentru război”, după ce a avertizat la un congres recent al partidului cu privire la „furtuni periculoase” la orizont.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

„Concentrați-vă toată energia [voastră] pe luptă, munciți din greu la luptă și îmbunătățiți-vă capacitatea [voastră] de a învinge”, a spus el, citat fiind. Armata trebuie, de asemenea, să „apere cu hotărâre suveranitatea națională și securitatea națională”, deoarece China se află într-o situație de securitate „instabilă și incertă”.

Deși Xi a ordonat armatei să se concentreze asupra pregătirii de război și în 2013, la scurt timp după ce a preluat puterea, și din nou în 2017, analiștii politici spun că de data aceasta și-a intensificat în mod semnificativ retorica. Într-o vizită similară la centrul de comandă în 2016, el le-a spus ofițerilor să fie „loiali” și „plini de resurse” în luptă și „curajoși și capabili să câștige războaiele”.

„El trimite un mesaj Statelor Unite și Taiwanului”, a declarat Willy Lam, cercetător senior la Fundația Jamestown, cu sediul la Washington. Deși forța militară a Chinei nu a fost încă la egalitate cu cea a SUA, deciziile lui Xi nu se bazează întotdeauna pe un calcul rațional, a spus el.

Xi a lansat un atac voalat la adresa sprijinului tot mai explicit al SUA pentru Taipei la cel de-al 20-lea congres al partidului, care s-a încheiat luna trecută la Beijing, acuzând „interferențele străine” pentru exacerbarea tensiunilor. Xi consideră cucerirea Taiwanului o parte esențială a moștenirii sale și a declarat în discursul său de deschidere a congresului: „Nu vom promite niciodată să renunțăm la utilizarea forței”.

Joe Biden a promis în repetate rânduri că SUA vor apăra Taiwanul dacă acesta va fi atacat. După ce președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, a vizitat Taiwanul în august, Armata Populară de Eliberare ar fi deplasat mai multe nave de război și avioane în apropierea liniei mediane, o frontieră neoficială între China și Taiwan în strâmtoarea Taiwan.

În ultimele luni, Xi a folosit tonuri din ce în ce mai agresive pentru a-și îndemna cadrele să „îndrăznească să lupte” și să-și stimuleze „spiritul de luptă” pentru a-și apăra interesele naționale într-un mediu politic ostil. În discursul său de deschidere a congresului partidului, a folosit cuvântul douzheng („luptă”) de 17 ori, care amintește de accentul pus de Mao Zedong pe „lupta de clasă” și pe lupta împotriva influenței străine, imperialiste, și a folosit cuvântul „securitate” de aproximativ 50 de ori.

Săptămâna aceasta, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe a criticat vizita ministrului britanic al comerțului, Greg Hands, în Taiwan și a transmis guvernului britanic să „înceteze să mai trimită semnale greșite forțelor separatiste pentru independența Taiwanului”.