Vladimir Putin propune prevalența constituției ruse în fața dreptului internațional. Experți: Este dovada că liderul de la Kremlin percepe SUA ca model de urmat, iar nu Uniunea Europeană

Propusă miercuri de președintele Vladimir Putin, includerea în Constituție a normei privind prioritatea Legii Fundamentale în faţa normelor dreptului internațional necesită o fină tehnică juridică, lucru pentru care probabil că va fi nevoie de timp. Articolul 15 face parte din primul capitol al Constituției, iar modificarea acestuia impune convocarea Adunării Constituante, însă legea referitoare la convocare nu a fost adoptată până în prezent. Cu toate acestea, direcția în sine a gândirii juridice a Kremlinului demonstrează faptul că Rusia percepe SUA – țară în care o astfel de prioritate este realizată cel mai bine -, ca model de urmat, cu toate că cel mai important  partener comercial al Federației Ruse – Uniunea Europeană – respectă supremația dreptului internațional asupra dreptului național.

(analiză preluată din Kommersant, via Rador)

În Mesajul său rostit în fața Adunării Federale (parlamentul), Vladimir Putin a propus să fie asigurată prioritatea Constituției față de tratatele internaționale, pentru „a se garanta în mod deschis prioritatea Constituției Rusiei în spațiul nostru juridic”. „Acest lucru înseamnă literalmente următorul lucru: cerințele legislației și ale tratatelor internaționale, precum și hotărârile luate de organismele internaționale pot acționa pe teritoriul Rusiei doar în măsura în care acestea nu atrag după sine limitarea drepturilor și libertăților omului și cetățeanului, nu contravin Constituției noastre”, a adăugat Vladimir Putin.

Prioritatea clară a dreptului internațional este consacrată acum în primul rând de țările care sunt membre ale Uniunii Europene.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

În Germania, acordurile care impun să fie ratificate de parlament, sunt considerate ca fiind egale cu dreptul național. În Franța este consacrată prioritatea acordurilor internaționale, cu condiția ca ceilalți participanți la aceste acorduri să respecte și ei condițiile stabilite. Cu toate acestea, în această țară problema priorității asupra Constituției țării rămâne interpretabilă: potrivit Curţii Constituționale și Curţii Supreme, Constituția are prioritate asupra dreptului internațional, însă, în cazul unor divergențe cu dreptul UE, constituția țării trebuie să fie modificată.

Prioritatea dreptului național cea mai bine exprimată o găsim în SUA.

Constituția americană nu poate fi limitată sau modificată în conformitate cu cerințele vreunui act internațional. Totodată, în Legea Fundamentală a SUA nu figurează consfințirea clară a superiorității dreptului național asupra celui internațional, însă din practică reiese că Congresul SUA poate adopta norme care contravin acordurilor internaționale, iar instanțele se eschivează în mod consecvent de la aplicarea normelor internaționale, făcând referire la legislația federală sau la legislația statului, iar Curtea Supremă din SUA nu consideră că normele internaționale sunt obligatorii să fie executate.

„Mesajul președintelui a confirmat o teză evidentă – anume că SUA sunt un model pentru cetățenii Rusiei. Vladimir Putin propune ca modelul american să fie adoptat în mod convențional” – a spus Konstantin Dobrînin, partner senior la KA Pen & Paper și fost senator, despre modificările propuse.

În practică, principala consecință a consfințirii priorității Constituției ar putea fi, susține expertul, refuzul respectării hotărârilor luate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

„Acest lucru nu este nici acum atât de dificil, însă, pentru cei pentru care CEDO reprezintă ultima speranță, nu va fi un argument puternic, iar statul nu va trebui să se prefacă”, a explicat Dobrînin. „În mediul juriștilor din Rusia, despre CEDO se spune că este „a cincea instanță a justiției”, lucru care nu le place deloc autorităților noastre. Totodată, există deja Hotărârea 27-P din 6 decembrie 2013, potrivit căreia Curtea Constituțională poate soluționa problema aplicabilității normelor legislative, care împiedică executarea hotărârii CEDO, dar care nu au fost declarate anterior neconstituționale. De aceea, declarațiile făcute astăzi se referă în primul rând la politica internă, și deja doar apoi la cea externă”, este de părere Dobrînin.

Cu toate acestea, pentru realizarea acestei idei trebuie introduse modificări la partea a patra din articolul 15 din Constituție (unde este stabilită prioritatea dreptului internațional), însă, întrucât acesta este primul capitol din Legea Fundamentală, pentru modificarea textului acestuia va fi nevoie să fie convocată Adunarea Constituantă.

Totodată, referitor la convocare nu există până acum o lege constituțională federală, „încă nu există și nu se așteaptă să fie adoptată, însă numai în acest fel poate fi stabilită prioritatea Constituției asupra oricăror tratate internaționale, și nu prin organizarea vreunui sondaj sau vot al cetățenilor”, spune Dobrînin.

Și nici modificarea Constituției nu va atrage după sine ieșirea automată, suspendarea sau încetarea valabilității tratatelor internaționale ale Federației Ruse: în Convenția de la Viena din 1969, cu privire la dreptul tratatelor internaționale din 1969, nu există un astfel de principiu. Dimpotrivă, în Convenție este prevăzută norma privind inadmisibilitatea de a face referi la dreptul intern al unui stat.

„Federația Rusă, ca stat suveran, are dreptul să iasă unilateral, însă atunci vor urma obiecțiile ferme ale celeilalte părți, note de protest, iar acest lucru va duce la răcirea relațiilor, de care economia cu siguranță nu va avea de câștigat; aceasta este calea Iranului și a R. P.D.Coreene”, a adaugat Konstantin Dobrînin.

Articol de Tatiana Edovina / Traducerea Silvia Nicolau