Violențele din Franța de după victoria lui Paris Saint Germain din Liga Campionilor declanșează reacții politice contradictorii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Aproape 900 de persoane interpelate, 312 reținute, printre care 81 de minori, dintre care aproape jumătate pentru ultraj împotriva forțelor de ordine, 260 de anchete în curs, un tânăr mort pe o motoretă este bilanțul prezentat de Parchetul din Paris în urma violențelor declanșate în paralel cu marea sărbătoare a victoriei campionilor Europei la fotbal.

Președintele Emmanuel Macron, care a primit duminică la Palatul Elysee pe fotbaliștii de la PSG, a declarat „Acesta nu este fotbal, acesta nu este sport”, a insistat el, promițând un răspuns „fără compromisuri” față de cei care se dedau la violențe.

Tânărul care a murit pe motoretă a percutat un bloc de beton care bloca traficul pe unul din bulevardele de centură ale Parisului. Circa 40 de membri ai forțelor de ordine au fost răniți, iar în al 10-lea arondisment din estul Parisului mai mulți indivizi au atacat polițiștii cu mortiere artizanale. După atac, făptașii au luat-o la fugă percutând o masă la un restaurant, provocând rănirea gravă a unuia dintre clienți care a fost transportat de urgență la spital.

Ministrul de interne, Laurent Nunez, a anunțat că numărul interpelărilor de anul acesta este cu 45% mai ridicat decât în 2025, după precedenta victorie a PSG în Liga Campionilor, adăugând că dacă numărul interpelărilor este așa de ridicat înseamnă că autoritățile își fac datoria.

Liderii partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) și-a concentrat reacțiile pe denunțarea celor pe care președintele RN Jordan Bardella îi numește „revoltați, agresori și jefuitori”, comparând scenele din timpul revoltei cu un război civil. Iar lidera grupului RN din Adunarea Națională Marine Le Pen, care recunoaște că nu-i place fotbalul, a afirmat că „doar în Franța o victorie în fotbal provoacă revolte”.

Ceea ce e departe de a fi însă adevărat, cel mai la îndemână exemplu fiind Londra, unde parada victoriei Arsenal (învinsa lui PSG din finala Ligii Campionilor) în campionatul Angliei s-a sfârșit cu (numai) 16 arestări. Iar lista istorică a exemplelor este lungă cât o zi de post.

Atât Bardella cât și Le Pen sunt detașați în fruntea sondajelor de opinie pentru alegerile prezidențiale din 2027. Curtea de Apel din Paris va decide pe 7 iulie dacă Le Pen, condamnată în prima instanță pentru deturnare de fonduri, va avea dreptul să candideze anul viitor.

“Nu mai putem tolera să plătim pentru vandali, pentru cei care dau incendii și pentru cei care distrug. Cei care vandalizează trebuie să fie trași la răspundere pentru pagubele pe care le-au cauzat!” a declarat Le Pen în urma violențelor de la sfârșitul săptămânii. O astfel de atitudine este populară în rândul electoratului de dreapta, inclusiv în cartierele “populare” unde bande de tineri se dedau la distrugeri de bunuri în mod anarhic.

„Ei vorbesc despre menținerea ordinii. Ar trebui să mențină ordinea împotriva hoardelor. Acești miniștri sunt depășiți de capacitatea lor: nu sunt pregătiți să confrunte războiul de gherilă care a devenit atât de răspândit în Franța.” a declarat la rândul său Eric Zemmour, liderul partidului de extremă dreapta Recucerire, care a obținut 7% din voturi la scrutinul prezidențial din 2022.

Dar politicienii nu pot ignora popularitatea fotbalului în rândul maselor. Practica primirii fotbaliștilor la Palatul Elysee a fost inaugurată de Valery Giscard d’Estaing în 1976 cu Saint Etienne, învinsă în finala Cupei Campionilor de Bayern Munchen.

Victoriile echipei Franței în Campionatul European din 1984 și apoi 2000, titlurile mondiale din 1998 și 2018 au constituit din nou prilejul unor recepții prezidențiale. Fotbalul francez cunoscut un succes de marcă în ultima jumătate de secol, dar acest succes se însoțește de manifestări de huliganism tot mai violente, care pun față în față popularitatea jocului cu reacțiile de nemulțumire ce pot devine la un moment dat politice.