Violențele de la granița Israel-Gaza. Experți: Hamas îi folosește pe palestinieni că scuturi umane/ E un strigăt de ajutor al unor oameni disperați / Nu se va ajunge la pace fără SUA

Protestele palestinienilor la granița dintre Israel și Gaza, care au debutat vinerea trecută, au divizat experții internaționali, care de multe ori au păreri diametral opuse în ceea ce privește scopul, rezultatul și efectele violențelor asupra situației generale din Orientul Mijlociu. În timp ce unii specialiști consultați de G4Media.ro văd demonstrațiile palestiniene drept „o încercare deliberată a organizației teroriste islamice Hamas de a sparge apărarea israeliană” și a provoca un conflict cu statul evreu, alții le percep că pe „un strigăt de ajutor al unui popor care a fost asediat și lăsat să putrezească în ceea ce e echivalent cu o închisoare în aer liber.”

Cert este însă un lucru: protestele au dus la moartea a cel puțin 18 demonstranți, la rănirea altor câtorva sute, iar Israelul se vede confruntat nu doar cu manifestanți care sunt determinați să-și continue demonstrațiile, ci și cu condamnările publice venite din partea a numeroase țări și organizații pentru apărarea drepturilor omului. Până una, alta, rezolvarea conflictului nu pare să aibă șanse de reușită fără implicarea Statelor Unite.

G4Media.ro a încercat să afle părerile mai multor experți în conflictul israeliano-palestinian pentru a înțelege mai bine cauzele și efectele valului de proteste desfășurate la granița dintre Gaza și Israel, începând de vinerea trecută. Concluzia discuțiilor avute este aceea că specialiștii sunt la fel de divizați în opiniile lor ca și taberele care se confruntă în zonă. Spre exemplu, Julie Lenarz, care este expertă în extremismul islamic, crede că demonstrațiile sunt organizate de Hamas care îi folosește pe civilii palestinieni drept „scuturi umane pe altarul ambițiilor lor politice.” Ea susține că „organizația terorista islamică Hamas” este cea care profită de palestinienii uciși în timpul confruntărilor cu armata israeliană. Deși Lenarz vorbește despre o diminuare a manifestațiilor în ultimele zile, analista crede că, cel mai probabil, ele vor atinge apogeul la mijlocul lunii mai, „când palestinienii marchează „Nakba” (Ziua Catastrofei), atunci când s-a declarat independența Israelului.”

Pe de altă parte, directorul adjunct al Arab American Institute, Omar Baddar, afirmă că „uciderea manifestanților neînarmați (n.red. de către soldații israelieni) nu a fost determinată de probleme de securitate, ci de dorința de a-i intimida pe palestinieni să renunțe la lupta lor pentru libertate și să se întoarcă în ghetoul lor asediat, acolo unde le e locul (din punctul de vedere al Israelului).” Analistul e de părere că violențele ar putea conduce la un posibil conflict în zonă, însă subliniază că „este esențial să spunem clar că acesta va fi un război israelian împotriva palestinienilor din Gaza, nu doar împotrivă Hamasului” și că Israelul vrea nu doar „să pedepsească Hamas, scopul fiind acela de a sparge spiritul de rezistentă palestinian.”

În opinia lui Baddar, singura soluție viabilă pentru crearea unui stat palestinian este „internaționalizarea eforturilor de pace,” între care recunoașterea de către comunitatea internațională a statutului de membru cu drepturi depline în cadrul ONU pentru palestinieni și acționarea în judecată a Israelului la Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională.

Nathan Stock, bursier în cadrul Middle East Institute, susține că protestele reprezintă răspunsul Hamas la situația dificilă cu care se confruntă în Fâșia Gaza de ceva vreme. Boicotați de majoritatea țărilor occidentale, sancționați financiar de către Autoritatea Palestiniană și presați de situația umanitară tot mai dificilă din Gaza, liderii Hamas „calculează că demonstrațiile vor fi un mijloc de menținere a Gazei în ochii opiniei publice, generând astfel, în mod ideal, presiuni asupra Israelului, statelor arabe și guvernelor occidentale de a luă măsuri pentru a ușura condițiile în teritoriu.”

Expertul nu crede că protestele vor genera „un sprijin arab semnificativ pentru palestinieni,” căci Orientul Mijlociu se concentrează în prezent asupra altor crize: Yemen, Siria, Libia. În plus, Stock nu e de părere că Hamas dorește declanșarea unei confruntări militare cu Israelul, căci „Hamas nu are niciun motiv să creadă că poziția să va fi îmbunătățită în urma unui război.”

Nathan Stock nu vede un scenariu previzibil în care părțile să facă compromisiuri necesare pentru crearea unui stat palestinian și e de părere că nimic nu se va putea rezolva în zonă fără participarea americană: „atâta timp cât SUA nu se află în fruntea acestei chestiuni, nici o altă parte nu va putea face progrese serioase.”

Citiți în continuare declarațiile complete ale experților consultați de G4Media.ro

• Julie Lenarz (Senior Fellow în cadrul The Israel Project în Washington DC și director-executiv al Human Security Centre cu sediul la Londra, expertă în extremismul islamic)

„A fost o încercare deliberată a organizației teroriste islamice Hamas, care are controlul politic și militar complet al Fâșiei Gaza, să exploateze vacanța de Passover (Paștele evreiesc) pentru a încerca să spargă defensiva israeliană la granița dintre Israel și Gaza și să pătrundă în număr mare în Israel, riscând astfel extinderea instabilității și un conflict potențial. Teroriști cunoscuți s-au amestecat cu populația civilă, cu scopul unic de a maximiza numărul de morți civili și a afecta astfel reputatia Israelului.
Câstigătorii sunt Hamas; perdanții sunt civilii palestinieni care, în mod cinic, sunt sacrificați de Hamas ca scuturi umane pe altarul ambițiilor lor politice. Întrebați-vă, cine profită de palestinienii morți? Israelul, care este demonizat și arătat cu degetul pe scena mondială pentru apărarea granițelor sale? Sau Hamas, care își justifica astfel opresiunea brutală a propriului popor, luptând împotrivă statului evreu?
Conflictul israeliano-palestinian nu reprezintă o prioritate în Orientul Mijlociu. Lumea arabă este în cea mai mare parte preocupată de puterea în creștere a Iranului, pe care o vedem în Siria, Irak, Liban și Yemen. Chiar dacă Israelul ar urma să facă pace cu palestinienii mâine, mullahii din Iran nu vor renunța la ambițiile lor nucleare. Regimul Assad nu s-ar opri din bombardarea cu arme chimice a copiilor. Iar teroriștii, conduși de o agendă dogmatică, nu vor înceta să ucidă civili nevinovați.
Aceasta este o situație în curs de desfășurare. în prezent se pare că revoltele se sting treptat. Cu toate acestea, protestul de Passover a fost doar primul din mai multe care vor avea loc în următoarele șase săptămâni. Instabilitatea este menită să dureze în perioada Paștelui evreiesc și în următoarele săptămâni. Există o cronologie a datelor potențiale când violențele ar putea scăpa de sub control. Marșurile vor atinge probabil apogeul pe 15 mai, când palestinienii marchează „Nakba” (Ziua Catastrofei), în preajma zilei când s-a declarat independența Israelului.”

• Omar Baddar (director adjunct al Arab American Institute, analist politic și producător media, cu apariții la BBC, Al-Jazeera, Sky News și Voice of America; opiniile sale pot fi citite în The Daily Beast, Salon, The Huffington Post și Jadaliyya)

„Protestele de la frontiera Gazei sunt un strigăt de ajutor al unui popor care a fost asediat și lăsat să putrezească în ceea ce echivalează cu o închisoare în aer liber. Apa de băut în Gaza este nesănătoasă, economia este complet distrusă de blocada Israelului și oamenii sunt disperați pentru o viață normală. Chiar dacă lunetiștii israelieni nu au fost în niciun moment în pericol, ei au ucis 17 demonstranți palestinieni neînarmați, lucru care a dus la condamnarea lor de către numeroase organizații pentru drepturile omului. Prin urmare, este important să înțelegem că uciderea acestor manifestanți neînarmați nu a fost determinată de probleme de securitate, ci de dorința de a-i intimida pe palestinieni să renunțe la lupta lor pentru libertate și să se întoarcă în ghetoul lor asediat, acolo unde le e locul (din punctul de vedere al Israelului).
Toată lumea pierde în urmă tulburărilor, dar unii pierd mai mult decât alții. Israelul pierde din punctul de vedere al imaginii sale publice în lume, deoarece comportamentul său brutal apare sub lumina reflectoarelor internaționale. Dar, palestinienii, victime atât ale unei nedreptăți politice, cât și ale unui dezechilibru important de putere, întotdeauna sunt cei care pierd cel mai mult, așa cum am văzut că s-a întâmplat cu cei 18 morți și cu miile de răniți. Ei însă nu au de ales decât să continue să protesteze, pentru că alternativa este să accepți să trăiești mereu fără libertate, sub asediu și sub ocupație.
Palestinienii sunt determinați să-și continue protestele, iar Israelul a avertizat că ar putea desfășura o operațiune militară de mai mare anvergură dacă aceste proteste vor continua. Așadar, ne-am putea afla foarte bine în apropierea unui alt război major, însă este esențial să spunem clar că acesta va fi un război israelian împotriva palestinienilor din Gaza, nu doar împotrivă Hamasului, deoarece organizațiile pentru apărarea drepturilor omului au strâns dovezi despre atacuri israeliene făcute la zonelor civile palestiniene care au pus la pământ cartiere întregi. Scopul nu este doar să pedepsească Hamas, scopul este acela de sparge spiritul de palestinian.
Israelul, cu susținerea lui Donald Trump, a arătat clar că nu va permite existenţa unui stat palestinian viabil, nu doar prin asediul pe care îl exercită asupra Gaza, ci şi prin extinderea coloniilor în Cisiordania. Având în  vedere că Israelul depinde de ajutorul militar american, SUA este, în general, singura ţară care are influenţă asupra Israelului. Dar, din moment ce presiunea administrației Trump nu mai este de actualitate (Trump susține elementele cele mai extreme ale politicii israeliene), alternativa este internaționalizarea eforturilor de pace. Dacă comunitatea internaţională le permite palestinienilor statutul de membru cu drepturi depline în cadrul ONU şi să declanșeze un caz în justiție împotriva Israelului la Curtea Internaţională de Justiţie şi Curtea Penală Internaţională, acest lucru, împreună cu extinderea mişcării Boycott, Divestment and Sanctions, ar putea oferi o cale alternativă de presiune asupra Israelului pentru a ridica cizma ocupaţiei de pe vieţile palestinienilor.”

• Nathan Stock (bursier în cadrul Middle East Institute, expert în politica americană față de conflictul dintre israelieni și palestinieni, politici palestiniene, conflictul Fatah-Hamas și reconcilierea palestiniană)

„Dacă ne referim la numărul de participanți, estimat la 30.000 pe 30 martie, protestele actuale de la granița Gaza-Israel sunt cele mai mari demonstrații de masă observate în Palestina de câțiva ani. Cu 17 morți confirmate până acum, acesta este și cel mai serios incident violent dintre Israel și Gaza de la războiul din 2014 încoace.
În timp ce Israelul continuă să controleze trei dintre frontierele Gaza, precum și spațiul sau aerian și zona de coastă, Hamas este fracțiunea dominantă din interiorul Gazei. Hamas se află într-o poziție dificilă de câțiva ani. În ciuda faptului că au făcut concesii față de rivalii lor politici, respectiv guvernul președintelui palestinian Mahmoud Abbas, ei nu au primit nimic în schimb. În același timp, Hamas continuă să fie boicotați de majoritatea guvernelor occidentale, iar relațiile cu Israel rămân conflictuale. Blocarea Gazei de către Israel și Egipt, care continuă și în prezent, și sancțiunile financiare impuse de guvernul Autorității Palestiniene au făcut că situația umanitară din interiorul Gaza să devină din ce în ce mai gravă.

Protestele de la frontieră sunt răspunsul Hamasului la aceste presiuni. Hamas a anunțat că protestatarii vor rămâne staționați la graniță până la jumătatea lunii mai, când în fiecare an palestinienii comemorează dispariția Palestinei în 1948 (aproape de data când israelienii își sărbătoresc independența națională). După câte se pare, Hamas calculează că demonstrațiile vor fi un mijloc de menținere a Gazei în ochii opiniei publice, generând astfel, în mod ideal, presiuni asupra Israelului, statelor arabe și guvernelor occidentale ca să ia măsuri pentru a ușura condițiile în teritoriul asediat.
E prea devreme să spunem (n.red. cine câștiga și cine pierde în urmă violențelor). Dacă Hamas își atinge obiectivele și menține zeci de mii de protestatari mobilizați pentru următoarele șase săptămâni, aceasta va fi o realizare pentru ei. Dacă protestele se vor stinge treptat în următoarele zile sau săptămâni, ar fi un eșec, însă nu putem evalua acum acest lucru.

Chiar dacă protestele se desfășoară până la jumătatea lunii mai, nu le văd ca având un impact regional prea mare. În timp ce manifestațiile vor menține situația Palestinei în mass-media de limbă arabă, e puțin probabil ca protestele singure să genereze un sprijin arab semnificativ pentru palestinieni. Lumea arabă și zona mai mare a Orientului Mijlociu se concentrează asupra altor crize-Yemen, Siria, Libia -, astfel încât Palestina va rămâne probabil o prioritate de mai mică importantă.

Pe termen scurt, războiul dintre Hamas și Israel este puțin probabil. Este foarte probabil ca Hamas să fi ales această strategie că o alternativă deliberată la un conflict armat. Hamas nu dorește să se întoarcă la un război cu Israelul. Oamenii din Gaza nu pot face față altui război, iar Hamas nu are niciun motiv să creadă că poziția sa va fi îmbunătățită în urma unui război. Deci, dacă aceste proteste continuă, cu decesele ocazionale de partea palestiniană, un conflict armat mai amplu este puțin probabil. Totuși, dacă vom fi martorii unui număr mai mare de palestinieni uciși sau dacă va exista o încercare pe scară largă a palestinienilor din Gaza de a penetra granița israeliană, este posibil să ne imaginăm un lanț de evenimente care ar putea duce cele două tabere spre război, însă ambele părți încearcă în prezent să evite acest lucru. Cu sau fără aceste proteste, nu există un scenariu previzibil în care administrația Trump să forțeze părțile (în special Israelul) ca să facă compromisurile necesare pentru crearea unui stat palestinian. Și, atâta timp cât SUA nu preia frâiele în această chestiune, nicio altă parte nu va putea face progrese serioase”.