VIDEO: RMN, noul film al lui Cristian Mungiu difuzat în premieră la Cannes, întâmpinat cu critici elogioase și pronosticuri pentru Palme d’Or. Pelicula e inspirată din povestea muncitorilor din Sri Lanka alungați din satul Ditrău

Un sat din Transilvania ca laborator exploziv al xenofobiei: cineastul român Cristian Mungiu, în competiţie la Cannes, speră cu „RMN” să deschidă ochii europenilor despre acest rău care îi roade, scrie AFP, preluată de agenția News.ro.

Titlul său, „RMN”, face referinţă la acronimul românesc pentru imagistică prin rezonanţă magnetică. Mungiu cercetează dedesubturile xenofobiei, un rău care ar fi metastazat până în acest sat încă împietrit în tradiţii, la marginea Europei. Povestea e inspirată din evenimentul din 2021, când localnicii din satul Ditrău, locuit în majoritate de cetățeni români de etnice maghiară, i-au forțat să plece pe muncitorii din Sri Lanka veniți să lucreze la o brutărie locală.

Premiera mondială şi prezentarea în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes a filmului RMN a avut loc sâmbătă seară. După două ore de proiecţie, spectatorii au aplaudat îndelung această «radiografie» a naţionalismului şi xenofobiei dar şi a sfidărilor economice cu care se confruntă locuitorii unui sat din Transilvania. Primele reacţii şi critici sunt extrem de pozitive, unii evocând chiar o posibilă Palme d’or pentru cineastul român, deja multipremiat la Cannes, scrie RFI România.

„Sper că oamenii vor înţelege că vorbesc despre ei”, a explicat pentru AFP regizorul, în cursă pentru un al doilea Palme d’Or la 15 ani de la „4 luni, 3 săptămâni, 2 zile”, despre problema avorturilor clandestine.

„Sper ca spectatorii să nu scape uşor de responsabilităţile lor, că nu vor spune că asta a avut loc într-un spaţiu îndepărtat, sălbatic. Mă tem că nu este cazul”, a continuat Mungiu.

Trailerul filmului RMN:

Acţiunea se derulează la câteva zile după Crăciun, într-un sat din Transilvania, microcosmos unde comunităţile au trăit una lângă alta de secole: se vorbeşte română, maghiară sau germană, mărturie a unei istorii lungi şi zbuciumate. Romii au dispărut de acolo, alungaţi de locuitori şi de prejudecăţi. Dar din nou „blestemaţii pământului” şi-au făcut apariţia, trei din Sri-Lanka, veniţi să lucreze la brutăria din colţ, românii fiind toţi plecaţi să lucreze în Vest.

Pe fondul precarităţii, a prejudecăţilor şi tradiţiilor, conflictele între comunităţi vor renaşte, ameninţând să distrugă pacea din această mică comunitate.

„Prin intermediul micilor evenimente, în mici sate, încerc să vorbesc de natura umană şi de starea lumii de astăzi, şi despre acest sentiment pe care noi îl avem că lucrurile nu merg în direcţia bună”, explică regizorul, care a confirmat că „nu poate fi optimist în privinţa” viitorului.

„Natura umană nu se schimbă aşa… Sunt suficiente 24 de ore pentru a identifica duşmanul (…) şi a elibera instincte animale care sunt în noi. Oameni care sunt vecini sunt capabili să violeze, să tortureze şi să ucidă”, a continuat el.

Momentul de vitejie al filmului este o filmare de un sfert de oră în sala comunală, o întâlnire publică în care urmează să fie decisă soarta muncitorilor din Sri Lanka. Aproximativ douăzeci de oameni vor lua cuvântul, cu ieşiri pline de ură şi prejudecăţi, în timp ce adversarii lor, care încearcă să propovăduiască toleranţa, nu pot fi auziţi şi uneori încurcaţi în contradicţiile lor.

„Corectitudinea politică nu schimbă convingerile oamenilor, ci doar îi împiedică să le exprime”, subliniază Cristian Mungiu. „În discursurile (populiste, n.r) nu este nimic raţional. Este un amestec de fapte puţine cu multă propagandă”. „Nu este nevoie de argumente pentru a crede. Crezi ceea ce crezi şi este foarte greu să schimbi asta. Cinematograful poate găsi ceva în asta? Nu am soluţia şi nu eu trebuie să o găsesc”.

«Cu RMN, Cristian Mungiu scanează xenofobia ordinară. Regizorul ne prezintă o cronică implacabilă a ravagiilor naţionalismului. Filmul este magistral» scrie încă din primele rânduri şi revista culturală Télérama. «Mungiu, prin toate filmele sale, diagnostichează relele societăţii române de ieri şi de azi. De această dată, în inima R.M.N., sunt naţionalismul şi xenofobia», a scris Le Monde într-o cronică elogioasă, citată de RFI România.

Cotidianul Les Echos salută «un film impresionant, puternic, care vorbeşte nu doar despre România dar şi despre Europa de azi. Cu R.M.N. Mungiu analizează tarele care se abat asupra bătrânului continent: revendicări comunitare exacerbate, teama de o pretinsă «mare înlocuire» a populaţiei locale cu imigranţi veniţi de pe alte continente, criza economică şi mizeria socială care aţâţă teama de celălalt şi rasismul» mai scrie influentul ziar economic din Franţa.

Colegul elveţian de la Le Temps este şi mai laudativ. «Mungiu semnează primul mare film al acestei ediţii a Festivalului de la Cannes. Forţa cineastului constă în maniera sa de a arunca o privire implacabilă asupra societăţii. R.M.N. are o estetică impresionantă» notează acelaşi ctidian.

În timp ce cotidianul catolic La Croix salută o «operă magistrală», Première, publicaţie specializată în cinema, ne reaminteşte mai întâi că «Mungiu nu a plecat niciodată cu mâinile goale de la Cannes. Nu vine niciodată degeaba aici. Evident, este imposibil de dat un pronostic cert la acest stadiu al competiţiei. R.M.N. are însă toate atuurile pentru a înregistra o nouă performanţă. Gestul cinematografic este de o limpiditate nebună iar naturalismul şi onirismul dialoghează de minune. Mungiu ne propune un voiaj în inima inumanităţii. Fără cinism de doi bani sau priviri dispreţuitoare asupra personajelor sale. Nu, regizorul doar explorează absurditatea situaţiilor, decriptează zvonurile la baza urii faţă de străini. Planul final este pe atât de maiestos pe cât de propice tuturor interpretărilor. Un final deschis pentru o operă impresionantă» conchide Première, citată de RFI. (Foto: Captură video)