VIDEO Premierul Bolojan: Am convenit la Bruxelles ca România să închidă anul cu un deficit de 8,4% din PIB / Voi sta în această funcție cât timp pot face ceva relevant / Pachetul 3 de măsuri poate include și reducerea personalului din instituțiile centrale sau proiectele pentru creșterea producției de energie
Premierul Ilie Bolojan a susținut o conferință de presă, miercuri, după ședința în care Curtea Constituțională a amânat sesizările depuse de AUR și Înalta Curte de Casație și Justiție privind reforma pensiilor magistraților și alte proiecte de reformă. G4Media a transmis LIVE conferința de presă.
Ora 16.33: Răspunsuri la întrebări:
Dacă CCR declară vreuna din legile din Pachetul 2 neconstituțională, veți demisiona?
În mod evident, așteptăm decizia CCR la noul termen, având încredere că proiectele respectă prevederile constituționale, dar Curtea se va pronunța așa cum cnsideră de cuviință.
Am văzut în permanență discuții legate de demisie, dar nu la asta mă gândesc acum, ci la măsurile pe care trebuie să le luăm, cum să ieșim cu țara la liman, iar stabilitatea politică contează.
Voi sta în această funcție cât pot face ceva relevant.
Dacă vreodată voi decide să demisionez, vă voi anunța eu, nu e nevoie să mă întrebați la fiecare conferință de presă sau să speculați.
Ce informații aveți despre reținerea lui Horațiu Potra?
Nu am alte informații. Orice cetățean care e dat în urmărire generală, instituțiile trebuie să-și facă datoria și se urmează procedurile legale.
Este necesară o majorare a vârstei de pensionare generală?
E nevoie să avem mai mulți oameni în economia reală.
Suntem pe penultimul loc în Europa la număr de populație activă din România implicați în activități.
Trebuie să reducem excepțiile legate de pensionările anticipate și să creștem vârstă cât mai aproape de vârsta standaard
Nu vârsta standard trebuie astăzi crescută pentru că noi avem foarte multe excepții și sute de mii de români ies la pensie la o vârstă reală mult sub 60 de ani. E o măsură de echitate socială și sustenabilitate economică.
Trebuie să reducem durata ajutorului de șomaj. Nu e normal să avem o durată de un an de zile. În mările orașe practic nu ai cu cine lucra
Guvernul intenționează să crească taxele pentru companii?
Nu intenționăm să creștem taxe pentru companii. Etapa consolidării veniturilor s-a încheiat, trebuie să ne concentrăm pe reducerea cheltuielilor.
Aceste măsuri care au fost luate au avut evident un efect ușor contracționist. Estimez că nu ar trebui să avem o recesiune anul viitor.
să înceapă din primele luni ale anului viitor scăderea TVA
Cum vom menține ținta de deficit de 8,4%?
Impactul măsurilor pe anul acesta este 0,6 – 0,7% din PIB, pentru că lunile pentru care s-au aplicat măsurile sunt puține.
Ținta este stabilită corect.
Costul dobânzilor a fost estimat la puțin peste 40 mld, iar costul real este de peste 50 de miliarde, deci plus 12 miliarde subestimare.
Reducerea de personal în administrația centrală înseamnă că fiecare ministru trebuie să ia o măsură punctuală, sunt lucruri specifice care reduc cheltuielile de personal.
Luni, ministrul Predoiu va anunța proiectul de reformă a ministerului.
Asta trebuie să facă fiecare ministru, să vadă câte servicii deconcentrate are, multe pot fi fuzionate, cu reducere de personal. La fuziunea dintre Agenția de Mediu și Arii protejate, adunate aveau 1700 de angajați, în urma fuziunii au apărut 2.000 de posturi. De astfel de fuziuni mai bine te lipsești.
Dacă doar mimăm că luăm măsuri, ne batem joc de cetățeni.
Dacă respectăm toate aceste lucruri, țintele de deficit vor fi respectate. Dacă nu, există riscul să ieșim din aceste cifre. Orice întârziere are ca efect costuri mult mai mari.
Am spus scădere de inflație anul viitor, dacă am spus reducere de TVA m-am exprimat greșit, ca să fie lucrurile cât mai clare.
Cu cât vor fi reduse subvențiile partidelor la rectificarea bugetară?
Dacă se propune o reducere de 10% a posturilor în administrație, nu văd de ce acest procent nu s-ar aplica și partidelor politice, sunt convins că nu va fi o catastrofă.
Sindicatul din Guvern a acuzat o încercare de intimidare a angajaților. Cum vi se par acest acuzații?
Știu că l-am întrebat pe ministrul Pîslaru la mitingul angajaților dacă sunt liberi sau sunt plătiți. Dacă participi la alte activități în afară de cele de muncă, trebuie să-ți asumi.
Sindicatul nu mă întreabă pe mine când își generează acțiunile. Fac ce consideră de cuviință.
Ce va conține Pachetul 3? De unde se vor tăia bani la rectificare?
Pachetul pe administrație conține multe măsuri. Una dintre cele mai importante este dreptul autorităților publice de a autoriza jocuri de noroc și de a le taxa
Acest pachet nu poate fi trecut decât prin asumarea de răspunderii.
Dacă se va cădea de acord – sper că săptămâna viitoare vom ajunge la o concluzie – acest pachet poate fi completat cu multe altele.
E nevoie de reducerea personalului în instituțiile centrale. Un astfel de proiect poate să fie parte a acestui pachet. Lucruri care să însemne interdicția pensiilor cu salariul – mi se pare un lucru bun. Dacă tot ai plecat la pensie la 50 de ani și tot vrei să lucrezi, cred că poți găsi un loc de muncă în sectorul privat dacă ești un om valoros.
Sau alte măsuri cum sunt cele care pun economia pe baze mai sănătoase – reducerea perioadei de șomaj, susținerea unor proiecte de dezvoltare economică.
Trebuie să ne concentrăm pe proiectele care cresc producția de energie în România.
Batem pasul pe loc la centrala de la Iernut realizată în proporție de 90% de nu știu câți ani. Ar reduce foarte mult problemele pe care le avem seara, când importăm energie la prețuri foarte mari.
Ar trebui să susținem proiectele care înseamnă acumulare de energie. Prin scăderea capacităților de producție, prin introducerea unor surse variabile, nu ne-am gândit la stocare.
Asta înseamnă simplificarea aprobării hidrocentralelor.
Aceste elemente înseamnă nu doar eficiență, reduceri, ci măsuri pentru o economie mai sănătoasă.
Pe componenta de rectificare, toate datele vor fi comunicate de dl ministru Nazare.
Interimatul ca vicepremier expiră în 4 zile. Pe cine veți propune?
Poziția a fost gândită cu un specific aparte, din afara lumii politice, care să vină cu propuneri de eficiență, de digitalizare.
Un astfel de om care să fie și disponibil nu e ușor de găsit. Vom veni cu o propunere în perioada următoare pentru acest post.
Cum vedeți reforma administrației locale fără concedieri?
Reducerile care sunt într-adevăr făcute pe termen lung sunt reducerile structurale. Sau reduci salarii sau sporuri, sau personal.
Celelalte cheltuieli sunt aspecte temporare care pot să revină imediat. Sunt de acord să găsim orice formulă să facem economii, nu pentru că vreau eu, nu mai există bani, dar există solicitări pentru investiții.
Nu mai putem continua cu aceste împrumuturi mari. Am mai putea continua un an, doi, trei dar am intra în colaps.
Dobânzile sunt aproape 11 miliarde euro. În fiecare an, doar din dobânzi nu vedem o autostradă. Dacă am vedea acești bani în infrastructură, în patru ani nu ne-am mai recunoaște țara.
Ați dispus înființarea Comitetului pentru protejarea intereselor statului la combinatul siderurgic de la Galați. Există un risc de faliment. Ce măsuri pregătiți?
Corpul de control verifică acordarea creditului Eximbank, se va prezenta un raport. Interesul țării este să avem un sector care funcționează în această zonă. Tot ce înseamnă construcții se bazează pe o componentă importantă de metal.
Din 2027 vom avea o producție suplimentară de gaz, ar fi anormal să nu producem îngrășămintele chimice aici, componentele de metal aici, pentru că avem această infrastructură. Comisia va comunica măsurile propuse.
La cât se va reduce ajutorul de șomaj?
Șase luni.
Banii vor fi folosiți pentru a acorda facilități celor care se angajează.
Ați vorbit de listarea unor pachete minoritare. În ce stadiu este proiectul?
Este un jalon asumat de România, sunt în negociere la ministerul Investițiilor cu comisia, estimez că în octombrie se vor finaliza.
Sunt un susținător al listării companiilor și al vânzării unor pachete minoritare, pentru a avea un aport de capital și o mai bună administrare a acestor companii.
Chiar dacă s-a amânat pronunțarea CCR pe pachetul privind guvernanța corporativă, nu am aprobat bugetele companiilor până nu au redus indemnizațiile din consiliile de administrare.
Dacă nu vor de rușine, să o facă dintr-o constrângere de tip birocratic.
Etapa durează între 6 și 12 luni listarea, dar vor fi listate companii din energie și transporturi.
Intenționați ca în pachetul 3 să modificați și legea 544 cu amenzi mult mai dure pentru instituțiile care refuză dă dea curs cererilor presei legate de cheltuirea banilor publici?
Voi susține întotdeauna transparența instituțiilor publice, inclusiv a partidelor politice
Ora 16.08: Ilie Bolojan:
La Bruxelles, pe lângă întâlnirile oficiale cu comisarii europeni, am avut 3 întâlniri: două cu reprezentanții comunității românești, una cu europarlamentarii coaliției, la ambasadă am avut o ântîlnire cu preoții de la cele 22 de parohii ortodocse românești și am participat la o slujbă neoprotestantă.
Am avut o întâlnire cu comisarul pentru eonomie, una cu comisarul pentru apărare și cu vicepreședintele CE Roxana Mânzatu.
La întâlnirea cu comisarul pe economie: aspectele pe buget și PNRR:
Am convenit un deficit cu care România să închidă anul acesta de 8,4% din PIB.
Principala influență a acestui deficit e creșterea costului legat de buget. Inițial s-a apreciat puțin peste 40 mld lei, dar costul va depăși 50 mld.
Comisarul și echipa CE au înțeles măsurile care au fost luate de România, dar și situația dificilă bugetară în care ne găsim.
Condițiile nu sunt un fapt implinit decât dacă vom continua cu reformele care trebuie să aibă în vedere scăderea reformelor și un stat mai eficient și să menținem o stabilitate politică.
Concentrarea în continuare e pentru PNRR.
A doua întâlnire a fost pe apărare, unde pentru România s-a alocat din SAFE 16 mld euro, cea mai mare parte pentru apărare, iar puțin peste 4 mld din această sumă e pentru componenta de transport.
Până la jumătatea lunii octombrie trebuie să avem o listă cu Planul Național pentru APărare, pentru ca în noiembrie să fie avizat ân CSAT după ce sunt acceptate de Comisie și apoi lista oficială să fie depusă la Comisie pentru aprobarea finală.
Sunt 3 efecte majore ale acestui credit. Componente de apărare: România s-a angajat ca cheltuielile să nu coboare sub 2,2% din PIB, din care o cotă de 1% e pentru achiziții. Timp de 4 ani, această cotă va fi acoperită din programul SAFE.
Conmponenta bugetară: acesta e un credit, dar la dobânzi de 4 ori mai mici decât se împrumută România, cu perioadă de grație de 10 ani.
Componenta de transport: tronsonul de autostradă Pașcani-Suceava-Siret și tronsonul Pașcani-Iași-Ungheni. Sunt evaluate la peste 3 mld euro și fără menținerea lor în programul SAFE nu am fi putut să le realizăm.
Cu doamna Mânzatu am discutat despre viitorul program de finanțare european și despre mutarea unor componente din fondul social european pe componenta de asistență medicală. România va transfera câteva sute de milioane de euro pe componenta de spitale pentru asigurarea finanțării pentru spitalele care nu au mai rămas în PNRR. Până la finalul lunii noiembrie vom avea lista proiectelor.
Rectificarea de buget va fi demarată mâine și cel mai târziu vineri dimineață va fi publicată în transparență.
Cel mai târziu marți va fi convocat Guvernul în ședință extraordinară pentru rectificarea de buget.
Rectificarea este una destul de tensionată pentru că suntem puternic presați pe zona de investiții. Am supracontractat pe proiectele din fonduri europene, practic în loc de 22 mld euro, au fost semnate contracte de 40 mld euro. Asta înseamnă presiune pe buget anul acesta și anul următor.
Pentru a aloca sume pentru investiții supracontractate, mai ales pe PNRR suntem nevoiți să ne reducem cheltuielile și tot ce vom economisi să alocăm pentru aceste investiții.
Închiderea negocierilor pentru jaloanele din PNRR: asta înseamnă ca în ședința ECOFIN din noiembrie să fie aprobate acestea și apoi să putem cererea de plată nr 4 pentru un miliard de euro.
Plafonarea: am luat decizia să continuăm plafonarea adaosului comercial la produse alimentare. Proiectul va fi în ședința de guvern de mâine. Plafonarea se va prelungi pe 6 luni.
Deși s-a încercat portretizarea mea ca un inflexibil, așa cum se vede și în acest subiect, am ținut cont de argumente, dar deciziile trebuie luate nu pe baze populiste, ci pe analize economice. Intervenâțiile în piață nu sunt soluții pentru reducerea prețurilor.
Soluții înseamnă creșterea producției: să ne susținem producătorii puternici care astăzi și-au dovedit capabilitatea prin accesul în marile magazine, prin exporturi. Să îi susținem prin programe dedicate acestora pentru creșterea capacității de producție sau pentru diversificarea producției cu produse care acum sunt importate.
Am discutat susținerea exporturilor românești. Campanionii noștri care sunt competitivi pot fi susținuți pentru a-și extinde producția și a fi împinși dacă sunt competitivi pe piețele din zonă.
Trebuie să susținem mari companii care sunt în România dar nu au fabrici aici să fie susținuți să-și mute producția aici.
Reforma administrației publice locale: e un pachet foarte important care face administrația mai eficientă. Fără reducerea de cheltuieli, această reformă e incompletă.
În aceste zile s-au discutat diferite soluții. AVem două tipuri de cheltuieli: structurale care se fac an de an și cei 130.000 de angajați din aparatele proprii indiferent dacă lucrează sau nu lucrează, salariile lună de lună și cheltuielile trebuie asigurată.
Reducerea acestei cheltuieli e vitală pentru avea o administrație eficientă, pentru a corecta inegalitățile.
Dacă s-ar reduce 5%, 10%, 15%, am constata că sunt primării care s-au administra bine și care nu trebuie să facă nicio reducere. Dar sunt primării care depășesc acest prag.
Dacă ne limităm la reducerea cheltuielilor de funcționare, ar fi conjucturală, iar oricând pot fi crescute.
Nu e corect să se facă o reducere de cheltuieli de funcționare unitară și pentru cei care au administrat bine, și cei care și-au bătut joc de bani.
Dacă reduci bani de la iluminat public, de la școli, dar lași funcționaruii să hururească.
Fără o reducere de chetuieli de circa 2 mld euro, în anii viitor nu se va putea coperi supracontractarea din PNRR sau Anghel Saligny.
De fapt e vorba de reduceri contra investiții.
Nu există nicio justificare să menținem o durată a șomajului de un an de zile și unul dintre proiecte din perioada următoare va fi reducerea perioadei de șomaj.
Reducerea muncii la negru, mai mulți oameni vor fi integrați în economie.
Nu mai putem să ne pensionăm oamenii la 48-50 de ani pentru că este nesustenabil și incorect.
Ora 16.07: Începe conferința re presă.
Curtea Constituțională a amânat pentru 8 octombrie decizia privind constituționalitate pensiilor magistraților. Judecătorii au respins însă obiecția de neconstituționalitate privind Legea pentru eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, care viza restructurarea ANCOM, ANRE și ASF, a anunțat biroul de presă al CCR, într-un anunț de presă. G4Media a anunțat încă de marți că CCR va amâna decizia privind pensionarea magistraților.
Articolul inițial: Temele anunțate de guvern pentru conferință sunt rezultatul întâlnirilor avute în cadrul vizitei la Bruxelles, rectificarea bugetară și alte proiecte ale Guvernului.
Curtea Constituțională va amâna o decizie, miercuri, în ce privește pensiile magistraților, au declarat pentru G4Media.ro surse apropiate discuțiilor. CCR este așteptată însă să se pronunțe pe celelalte patru proiecte de legi pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea.
Potrivit surselor citate, decizia de amânare a fost deja luată din cauza neînțelegerilor privind majorarea etapizată a vârstei de pensionare a magistraților la 65 de ani și din cauza unui risc de a declara legea neconstituțională înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie.
La această reuniune ar urma să fie evaluate măsurile adoptate de Guvern privind reducerea deficitului și să se decidă o eventuală punere în discuție a suspendării fondurilor europene.
Premierul Ilie Bolojan a declarat pe data de 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.
Cele cinci proiecte de legi care vor intra miercuri în dezbaterile CCR și pentru care guvernul și-a asumat răspunderea pe data de 1 septembrie sunt:
– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu;
– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății;
– Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice;
– Proiectului de Lege privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
– Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Toate proiectele de legi au fost atacate la CCR. Înalta Curtea a atacat legea privind pensiile speciale. Celelalte patru proiecte de legi au fost atacate de către opoziție (AUR, SOS și POT).
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu