Parlamentul din Peru respinge două moţiuni de demitere împotriva preşedintei Boluarte

Parlamentul peruan a respins joi două cereri de demitere depuse de opoziţia de stânga împotriva preşedintei Dina Boluarte, implicată într-un scandal de ceasuri de lux şi bijuterii pe care ea nu le-ar fi declarat, notează AFP, transmite Agerpres.

Cele două moţiuni „nu au fost admise” în dezbatere, a anunţat Alejandro Soto, preşedintele parlamentului controlat de partide de dreapta şi de extremă dreapta, favorabile preşedintei.

Fiecare moţiune trebuia să primească cel puţin 48 de voturi pentru a fi admisă în dezbatere.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

De la venirea la putere în decembrie 2022, Dina Boluarte a făcut obiectul a patru cereri de demitere. Niciuna nu a fost admisă în dezbatere de către parlamentul unicameral.

Preşedinta peruană, în vârstă de 61 de ani, este vizată de o anchetă pentru presupusă îmbogăţire ilicită din cauza unor ceasuri Rolex şi bijuterii pe care este suspectată că nu le-ar fi declarat în patrimoniul său.

Domiciliul său, precum şi biroul prezidenţial au fost percheziţionate sâmbătă în cadrul acestui scandal, numit „Rolexgate” de presa locală. Acolo nu au fost descoperite ceasuri, iar Parchetul i-a ordonat să le aducă, când a fost chemată în faţa justiţiei vineri.

Miercuri, noul său guvern, al treilea în 16 luni, a obţinut încrederea parlamentului, după plecarea premierului Alberto Otarola la începutul lui martie, vizat de o anchetă pentru trafic de influenţă.

Dina Boluarte face, de asemenea, obiectul unei anchete pentru „genocid, omucidere agravată şi rănire gravă”, decesul a peste 50 de persoane în timpul celor două luni de revolte sociale ce au însoţit ascensiunea ei în fruntea statului.

Ea a devenit preşedintă în decembrie 2022, după destituirea şi arestarea şefului statului, Pedro Castillo, politician de stânga, a cărui vicepreşedintă era.