VIDEO INTERVIU Două tinere, la universități din România și Polonia, despre cum gestionează creșterea costului vieții și ce trebuie să taie din buget. Căldura, cafeaua și socializarea în oraș trec linia luxului

Andrada este studentă în București, Irina este din Ucraina, studiază online la Kiev și locuiește în Cracovia. Au vorbit pentru ENTR despre situația financiară, cheltuieli în creștere, „strategia” personală pentru această iarnă de economisire a energiei dar și a consumului de apă curentă.

Mulți tineri care încep să studieze la universitate se lovesc, pentru prima dată în viață, de o problemă serioasă: trebuie să își gestioneze singuri finanțele. Învață pe propria piele ce înseamnă cheltuielile esențiale, cumpărăturile inutile, facturile la chirie și costurile unei seri în oraș.

Iar anul acesta este și mai greu, din cauza scumpirilor la alimente și energie, care nu pot fi recuperate din creșterea veniturilor.

Pentru mulți studenți din Europa, nu doar pentru cei din România, aceasta înseamnă rearanjarea bugetului prin economii și printr-o atenție mai mare la cheltuielile aparent mici.

Irina are 19 ani și studiază regie de televiziune la Universitatea din Kiev. În prezent locuiește în Cracovia, Polonia, și urmează cursurile online.

”Anul acesta ne-am dat seama cât de mult au crescut prețurile diferitelor taxe, așa că eu și prietenul meu am decis să economisim bani” spune ea.

În prezent Irina și prietenul ei stau împreună într-un apartament, și plătesc facturi la apă și de electricitate.

Sunt îngrijorați de faptul că prețurile la utilități au crescut. În plus, sunt într-o țară străină, nu un job și petrec foarte mult timp pentru a învăța intensiv limba poloneză.

”Aceste prețuri sunt prea mari chiar și pentru persoanele care lucrează, și cu atât mai mult pentru noi, studenții.

De aceea am adoptat o anumită strategie. Încercăm să nu aprindem lumina ca să nu stea aprinsă degeaba.

Chiar și o lampă mică este suficientă pentru mine, mai ales că avem lămpi individuale lângă pat. Deci putem aprinde doar o singură lampă și astfel nu este luminat puternic tot apartamentul, în mod inutil.

Nu înțeleg oamenii care aprind lumina așa, pur și simplu. Noi nu facem asta deloc. Nu există pentru noi să stăm într-o singură cameră și lumina să fie aprinsă peste tot în apartament.

Nu am făcut niciodată așa ceva, așa sunt învățată de acasă” adaugă Irina.

Bugetul lor le impune și ieșirile mai rare în oraș, la pub-uri sau la restaurante. Încearcă să compenseze cu alternative mai ieftine, acasă.

”De exemplu, puteți să vă invitați prietenii la dumneavoastră acasă, să petreceți timp chiar mai distractiv acasă. Acum mi se aprinde un semnal de alarmă în minte, înainte de a cheltui bani.

De exemplu, atunci când mergi undeva sau cumperi ceva, te gândești dacă îți permiți sau te îndatorezi. Merită sau nu merită?” adaugă Irina.

Tot 19 ani are și Andrada, studentă în anul I la Farmacie, în București.

Și ea are probleme cu banii și încearcă să economisească atunci când poate. Și la energie, dar și la alte cheltuieli aparent mici, dar care, cumulate, duc la sume lunare mari.

”Limităm distracția. Știți cum e vorba aia, ești student în 2022, ești muritor de foame. Cam asta e realitatea. Ești student, ești muritor de foame. Asta e o vorbă de demult, dar începe să se adeverească din ce în ce mai mult și o văd pe propria piele.

De exemplu, eu dimineața îmi iau cafea de acasă, dar dacă nu-mi fac cafea de acasă, o cafea în oraș mă costă undeva de la 10 lei în sus. Să zicem că-mi iau câte o cafea în fiecare zi. Păi 70 de lei pe săptămână doar cafea, este foarte mult. Și asta încă în locuri accesibile, nu chiar de top.

Să nu mai zic că dacă încep să comand mâncare și dau, nu știu, 50 de lei o dată pe mâncare, deja este foarte mult” spune Andrada.

Și prețurile la energie sunt o problemă pentru studenți. Irina încearcă să limiteze pe cât poate consumurile și preferă să folosească banii economisiți pentru altceva.

”Printre prietenii mei, am observat că toată lumea vorbește tot mai mult despre creșterea prețurilor la utilități. Iar asta ne încurajează să economisim și mai mult și să avem o strategie specifică pe care să o urmăm.

Avem, de asemenea, o strategie aparte privind energia electrică și încercăm să economisim mai mult și pentru alte lucruri. De exemplu, la achiziții” adaugă ea.

Andrada mai spune că nu este mulțumită de modul în care Guvernul gestionează această criză.

”În principiu, e foarte amuzant să zic așa că gestionează, când nu se gestionează nimic. Adică da, ok, avem plafonarea prețului. Dar cam atât.

Prețurile celelalte la alimente sunt în continuare foarte mari. Unele produse s-au scumpit cu 50 la sută.

Ceva… Deci este absolut ireal. Dăm 15 lei pe un litru de ulei.  15 lei un litru de ulei.

Nu mai zic salariile, care salarii? Ce Dumnezeu cumperi cu un salariu de 2000 de lei? Și sunt convinsă că domnii noștrii miniștri nu cred că s ar descurca cu salariu minim pe economie. Să fie în locul nostru, să fie studenți, să nu fie din București, să plătească chirie, să plătească transport” mai spune Andrada.

Situația este asemănătoare în cele mai multe țări ale Europei.

Conform unui raport din acest an, citat de DW, care privește sărăcia, aproximativ unul din trei studenți din Germania trăiește sub pragul sărăciei. Și vorbim despre una dintre cele mai bogate țări ale Europei.

Situația s-ar putea agrava, constată studiul, odată cu ratele actuale de inflație și cu criza energetică iminentă.

Mulți studenți trebuie să muncească cu normă întreagă și să-și neglijeze sau chiar să ajungă să-și abandoneze cursurile.

Alte statistici, realizate de Comisia Europeană, arată că la nivelul UE, procentul de studenți aflați în risc de sărăcie trece de 24% din numărul total.

Chiar și cei cu o stare materială mai bună sunt afectați de creșterea prețurilor și încearcă să economisească.

Principalele cheltuieli pe care încearcă să le controleze mai bine sunt cele legate de energie, chirie și cele sociale, cum ar fi ieșitul în oraș.