VIDEO FOTO Primul monument de pe traseul velo „Cortina de Fier” din România: istoria frontieriștilor și a micului trafic din Iugoslavia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Traseul velo „Cortina de Fier”, care străbate 20 de țări și are peste 10.000 de kilometri, intră în România pe la Lunga și va părăsi județul Timiș la Stamora Moravița, trecând prin Timișoara. Prin proiectul Inclusive Border Cycling, finanțat prin Programul pentru Regiunea Dunării 2021-2027 și implementat de Consiliul Județean Timiș, alături de parteneri din alte șapte țări, traseul este pus în valoare prin promovarea tradițiilor și poveștilor din zonă, a obiectivelor turistice și a locurilor cu încărcătură istorică din regiune.

Astfel, chiar lângă frontiera cu Serbia, în localitatea Lunga, a fost amplasat primul monument care marchează ruta „Cortinei de Fier” în România. Este vorba despre un punct de odihnă pentru bicicliști, o construcție din lemn cu gradene și flori, dedicată frontieriștilor – așa erau numiți cei care încercau să fugă clandestin din România.

„În cadrul proiectului Consiliului Județean Timiș, Inclusive Border Cycling, adăugăm conținut cultural de-a lungul rutei cicliste EuroVelo 13 – care este traseul Cortinei de Fier și care intră în România exact aici, la Lunga. Lunga este acum o poartă de intrare, dar pe vremuri era o poartă de evadare. Pentru că, în timpul regimului comunist, pe aici încercau oamenii să fugă din țară. Am zis că ar fi un lucru foarte bun să avem un spațiu care să onoreze memoria celor care au avut curajul de a înfrunta gloanțele sau pușcăria în încercarea de a-și găsi libertatea. Totodată, am vrut să avem și un spațiu cu rol utilitar pentru bicicliștii care vin pe traseul EuroVelo 13, să se poată odihni. Am ridicat și un monument pentru a aminti de micul trafic, care a fost o componentă importantă a vieții localnicilor în perioada comunistă. Vrem să avem elemente care să amintească de viața oamenilor în acea perioadă. Micul trafic era o gură de oxigen prin care oamenii puteau să aducă în țară dulciuri, haine și obiecte care nu erau disponibile în magazinele din România comunistă”, a spus Monica Ivan din partea CJ Timiș.

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Amintiri la frontiera cu Iugoslavia

Alexandru Contrea este născut în satul Lunga. Cunoaște foarte bine zona și are amintiri puternice. Pe aici a reușit să fugă în Iugoslavia, cu puțin înainte de Revoluție, dar tot aici a fost împușcat de grăniceri fratele său, în tentativa de a fugi din țară.

„În 1978, fratele meu, șofer la Ceramica din Jimbolia, avea o mașină SRD. Au programat să treacă frontiera undeva la 22 de persoane. În ziua plecării s-au prezentat doar opt. Se presupune că unii dintre ei erau colaboratori sau turnători. Erau multe foișoare de unde soldații urmăreau frontiera. În acea dimineață, au încercat să treacă cu mașina, dar aceasta a lovit gardul de sârmă ghimpată. A trecut, dar s-a rupt știftul de la maneta de viteză. Mașina a rămas blocată în viteza a cincea și nu a mai putut să urce un dâmb, pentru că nu a mai avut putere. Dinspre frontieră veneau soldații. Dintr-un foișor a tras cu pușca cu lunetă un căpitan. Fratele meu a ridicat mâinile în aer, în semn că se predă, dar un glonț l-a nimerit în braț. A mai făcut un pas și a primit un glonț și în picior. În același timp au început să tragă și soldații care veneau spre ei. Unul dintre cei care era cu fratele meu a fost împușcat și, în drum spre spital, a murit. Fratele meu a stat internat șase luni. Eu am reușit să fug pe aici, pe 9 noiembrie 1989. Am fost arestat la Zrenjanin. Revoluția m-a prins în închisoare, în Serbia. Pe 22 decembrie, când a fugit Ceaușescu, atunci m-au eliberat și pe mine. După Revoluție am cumpărat terenul pe unde am trecut, să-l am ca amintire”, a declarat, pentru G4Media, Alexandru Contrea.

Alexandru Contrea FOTO Ștefan Both

Micul trafic

Lângă punctul de odihnă-monument a fost construit și un mic soclu dedicat fenomenului „micul trafic” din Iugoslavia, realizat de Asociația Colț de Banat. Acesta amintește de perioada în care românii, de regulă oameni de încredere ai sistemului, puteau să meargă să facă cumpărături în Iugoslavia. În linii mari, micul trafic putea fi făcut doar de cei care erau domiciliați pe un segment de 15 kilometri de granița cu Serbia, spre interiorul țării. Aceștia puteau vinde sau cumpăra diferite produse. De cealaltă parte, și sârbii puteau să vină la noi cu marfă. Așa se explică de ce piețele din Timișoara erau pline, în vremea comunismului, de marfă occidentală, într-o perioadă în care în magazinele de stat nu se prea găsea nimic.

„Pașaport de mic trafic nu primea oricine. Erau, de regulă, oameni cu o stare financiară mai bună, pentru că aceștia aveau la ce să se întoarcă. Nu exista riscul să rămână acolo. Erau colaboratori ai Securității. Era ca un pașaport, dar scria pe el permis de mic trafic. Pe aici nu puteai să treci cu pașaport normal, ci doar cu acea legitimație de mic trafic. Asta însemna că puteai să mergi 20 de kilometri de frontieră. La fel era și pentru sârbi. Și ei puteau să vină la noi, tot până la 20 de kilometri de frontieră. Ai noștri mergeau și vindeau marfă sârbilor, de exemplu nuca era la mare căutare – la noi era ieftină, la ei scumpă. Duceau macrameuri și tot felul de scule și altele. Înapoi aduceau Vegeta, blugi, haine, țigări și alte produse. Pe pașaportul de mic trafic erau 12 locuri de ștampilă. Puteai să treci de 12 ori pe an. Doar că mulți dintre cei care treceau nu puneau ștampila”, a povestit Alexandru Contrea.

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Borne cu cărămizi Bohn

Asociația Colț de Banat a realizat patru borne de-a lungul mai multor localități aflate pe frontiera cu Serbia. Una este dedicată micului trafic, una deportării în URSS, o alta deportării în Bărăgan, iar a patra este dedicată fugii din România comunistă.

„Există diferite simboluri care sunt legate de borna de la Lunga. E vorba despre celebra cărămidă Bohm, care poartă ștanța fabricii din Jimbolia. Mulți dintre cei care făceau micul trafic, au fost deportați sau au încercat să fugă au lucrat la această fabrică importantă. Astfel, aceste borne atrag atenția asupra faptului că noi, cei din prezent, trebuie să învățăm din experiența trecutului, să fim conștienți că nimeni niciodată nu este ferit de nebunia extremelor dacă nu se iau măsuri”, a declarat Sergiu Dema, directorul Casei de Cultură din Jimbolia.

Alexandru Contrea FOTO Ștefan Both

Lângă noul punct de odihnă-monument au fost plantați și doi copaci, care vor ține cândva umbră bicicliștilor.

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

De-a lungul traseului Cortina de Fier vor fi identificate povești interesante, situri culturale și istorice legate de perioada Războiului Rece, dar și locuri cu povești locale care pot deveni puncte de atracție pentru turiștii care călătoresc pe două roți.

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

În cadrul proiectului vor fi amenajate spații de odihnă și relaxare pentru cicliști, cu facilități moderne și panouri informative, și se vor instala contoare de biciclete în puncte-cheie – unele inclusiv pe pista de pe digul Begăi, între Timișoara și Zrenjanin – pentru monitorizarea traficului și analiza impactului turistic. Următorul punct memorial va fi realizat în localitatea Otelec.

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both

Monument pe traseul velo Cortina de Fier FOTO Ștefan Both