VIDEO | Expertă anti-dezinformare, despre anularea alegerilor în 2024 și apariția unui „Mesia” pe TikTok: Spațiul public era deja „frăgezit” de mai mulți ani de narative antioccidentale

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În cazul alegerilor prezidențiale anulate în 2024 de către Curtea Constituțională „se poate vorbi despre interferență”, iar succesul unor candidați sau mișcări nu a fost un accident, ci rezultatul unor ani de „pregătire” a opiniei publice prin narative antioccidentale, consideră Alina Bârgăoanu, profesor universitar și unul dintre cei mai importanți experți din România în comunicare și combaterea dezinformării.

„Eu, personal, prin studiul fenomenului cu instrumentele pe care le am la nivel de cercetător individual, cred că se poate vorbi despre interferență. Se poate vorbi despre campanii de influență cât se poate de documentabile. Și cred că această idee că a existat interferență, că au existat campanii de influență, este o idee care ar trebui păstrată ca atare”, a declarat ea în cadrul podcastului Frontier Defense (Ep. 3), găzduit de G4Media.

Impactul narativelor antioccidentale asupra spațiului public

Profesoara universitară explică faptul că succesul unor candidați sau mișcări nu a fost un accident, ci rezultatul unor ani de „pregătire” a opiniei publice prin narative antioccidentale. România a intrat în campania electorală cu narative dominante anti-UE, anti-NATO și antiucrainene. Întreg spațiul public era „penetrat sau frăgezit” de aceste narațiuni, care erau „cvasi-invizibile” și „sub radar”. Exemple sunt instrumentalizarea tragediei de la Caracal pentru mesaje anti-americane, folosirea pandemiei pentru promovarea narativelor anti-UE și anti-vaccin sau exploatarea nemulțumirilor economice prin compararea alocațiilor refugiaților cu cele ale copiilor români.

„Mai mulți candidați au îmbrățișat astfel de narațiuni. Nu cred că explozia candidatului Georgescu a fost posibilă doar din această cauză, ci pentru că întreg spațiul public era penetrat de aceste narațiuni. S-a accentuat foarte mult campania TikTok și au existat câteva exprimări pe care, din punct de vedere jurnalistic, le înțeleg – «Mesia de pe TikTok» –, dar cred că aceasta reprezintă o suprasimplificare. Într-adevăr, pe TikTok s-a înregistrat această accelerare de ultim moment”, explică experta în combaterea dezinformării.

Totuși, trebuie făcută o distincție între existența interferențelor externe și decizia de a anula scrutinul, afirmă Alina Bârgăoanu. „Cred că nu trebuie să amestecăm existența interferenței cu decizia de a anula alegerile. Sunt discuții distincte”, a adăugat Alina Bârgăoanu, la Frontier Defense.

„Eu pot participa cu atuurile mele profesionale la prima parte. Apoi, dacă nivelul de interferență a fost suficient pentru a întemeia decizia, este un lucru la care nu mai pot participa decât în calitate de cetățean”, a precizat profesoara universitară. Ea a subliniat că interferența trebuie dovedită temeinic prin mijloace tehnice.

Invitata a criticat lipsa unei comunicări robuste din partea autorităților în acest caz. Pentru restaurarea încrederii în procesul democratic, este considerată vitală explicarea mecanismelor de interferență către populație, astfel încât cetățenii să simtă că votul lor rămâne un act suveran, protejat de manipulări externe.

Urmărește mai jos integral al treilea episod, dedicat războiului hibrid, al podcastului Frontier Defense:

Te-ar putea interesa și: VIDEO | Expert în comunicare, despre interzicerea rețelelor sub vârsta de 16 ani în România: Până atunci îi ținem „așa într-un glob de sticlă”? / Îndemn la curățarea conținutului platformelor sociale