VIDEO | Alina Bârgăoanu, expert în combaterea dezinformării, despre războiul hibrid: România este deja într-un război informațional / Se poate vorbi despre interferență în alegerile din 2024 / Ce spune despre interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani?

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Atacurile hibride nu sunt o amenințare viitoare pentru România, ci o realitate prezentă, iar țara noastră este o țintă activă a acestui tip de conflict non-militar, în opinia Alinei Bârgăoanu, profesor universitar și unul dintre cei mai importanți experți din România în comunicare și combaterea dezinformării. Referitor la scrutinul din 2024, ea consideră că „se poate vorbi despre interferență”, iar succesul unor candidați sau mișcări nu a fost un accident, ci rezultatul unor ani de „pregătire” a opiniei publice prin narative antioccidentale.

„Eu cred că suntem prinși în aceste acțiuni de tip hibrid, care încă o dată sunt de tip război politico-informațional, presiune diplomatică, presiune economică, sabotaj în curți și asupra spațiului aerian”, a declarat Bârgăoanu la podcastul Frontier Defense (Ep. 3), găzduit de G4Media.

Acest lucru a fost confirmat recent și de Dan Cîmpean, directorul Direcției Naționale de Securitate Cibernetică (DNSC) a României, la un forum internațional la Kiev. El a declarat că recentele atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice a României fac parte dintr-o operațiune hibridă la scară largă a Rusiei, menită să submineze stabilitatea țării.

Despre alegerile din 2024: „Se poate vorbi despre campanii de influență cât se poate de documentabile”

În ceea ce privește procesul electoral din 2024, Alina Bârgăoanu distinge între realitatea tehnică a interferenței străine și oportunitatea politică a deciziei luate de autorități.

„Eu, personal, prin studiul fenomenului cu instrumentele pe care le am la nivel de cercetător individual, cred că se poate vorbi despre interferență. Se poate vorbi despre campanii de influență cât se poate de documentabile. Și cred că această idee că a existat interferență, că au existat campanii de influență, este o idee care ar trebui păstrată ca atare”, a spus experta.

Dacă aceste campanii de influență sau interferența electorală reprezintă motive suficiente pentru a anula alegerile, aceasta este o discuție „care probabil că este ușor separată”, a adăugat ea. „Cred că nu trebuie să amestecăm existența interferenței cu decizia de a anula alegerile. Sunt discuții distincte”, a adăugat Alina Bârgăoanu.

„Eu pot participa cu atuurile mele profesionale la prima parte. Apoi, dacă nivelul de interferență a fost suficient pentru a întemeia decizia, este un lucru la care nu mai pot participa decât în calitate de cetățean”, a precizat profesoara universitară. Ea a subliniat că interferența trebuie dovedită temeinic prin mijloace tehnice.

Impactul narativelor antioccidentale pe termen lung

Expertul explică faptul că succesul unor candidați sau mișcări nu a fost un accident, ci rezultatul unor ani de „pregătire” a opiniei publice prin narative antioccidentale. Potrivit invitatei, România a intrat în campania electorală cu narative dominante anti-UE, anti-NATO și antiucrainene. Întreg spațiul public era „penetrat sau frăgezit” de aceste narațiuni, care erau „cvasi-invizibile” și „sub radar”.

Alina Bârgăoanu explică:

„Mai mulți candidați au îmbrățișat astfel de narațiuni. Nu cred că explozia candidatului Georgescu a fost posibilă doar din această cauză, ci pentru că întreg spațiul public era penetrat de aceste narațiuni. S-a accentuat foarte mult campania TikTok și au existat câteva exprimări pe care, din punct de vedere jurnalistic, le înțeleg – «Mesia de pe TikTok» –, dar cred că aceasta reprezintă o suprasimplificare. Într-adevăr, pe TikTok s-a înregistrat această accelerare de ultim moment. Revin la ideea că narațiunile antiamericane, anti-NATO, antioccidentale, antiucrainene și antisistem erau un mainstream, erau împărtășite de mai mulți candidați. În felul acesta, această explozie pe TikTok a fost posibilă pentru că opinia publică era deja pregătită să le îmbrățișeze mai activ.”

Războiul hibrid poate face ca tancurile să nu mai fie necesare

O temă centrală a discuției este că instrumentele războiului hibrid, printre care se numără manipularea politică sau dezinformarea, pot deveni atât de eficiente încât să facă intervenția militară clasică inutilă. Invitata spune că războiul hibrid reprezintă o combinație între tehnicile militare și cele non-militare și că nu precede neapărat o acțiune de tip convențional, ci o însoțește.

„Poate înlocui războiul convențional? Paradigmele mai învechite spuneau că războiul hibrid trebuie să preceadă neapărat o acțiune militară. Dacă nu intervine acțiunea militară, înseamnă că, privind înapoi, nici acțiunea hibridă nu ar fi avut rost. Cred că această paradigmă este învechită. Elementul de noutate este că ele chiar pot înlocui acțiunea militară sau pot avea un asemenea efect încât acțiunea militară să nu mai aibă rost”, a declarat Alina Bârgăoanu.

Cum agravează inteligența artificială și algoritmii dezinformarea și manipularea

Inteligența artificială a mărit considerabil capacitatea de producere a conținutului video și audio care poate fi înșelător sau ireal, iar tehnologia interferează cu distribuția și cu amplificarea conținutului, mai spune profesorul universitar. Totuși, nu ar trebui să dăm vina doar pe AI pentru problemele de pe internet, deoarece există destule probleme vechi care încă nu sunt rezolvate. De exemplu, potrivit expertei, în România nu avem programe de educație digitală la nivel național, iar legislația privind antisemitismul nu a fost implementată în mediul online.

„Adică vechea problemă a comportamentului necoordonat pe rețelele sociale este acum pusă pe steroizi”, a declarat experta.

În cadrul podcastului a fost analizată dominația algoritmilor deținuți de giganții Big Tech și impactul acestora asupra jurnalismului și democrației. Ea avertizează că acești algoritmi au devenit atât de complecși încât nici creatorii lor nu le mai pot anticipa pe deplin funcționarea.

Bârgăoanu subliniază un dezechilibru istoric: în timp ce platformele digitale au inovat masiv, mass-media tradițională s-a limitat la a se adapta acestora și a devenit dependentă de infrastructura lor. Această asimetrie de putere transformă platformele în noii „gatekeepers” ai informației, fapt care afectează veniturile presei și echitatea competiției politice.

Deși reglementări precum Digital Services Act (DSA) încearcă să impună transparență, lupta pentru controlul vizibilității online rămâne critică. Concluzia este una categorică: într-o lume digitalizată, cine stăpânește algoritmii exercită o formă modernă de control geopolitic și influențează direct stabilitatea democratică și accesul la adevăr.

„Ce ați spus dumneavoastră: «Azi ești, mâine nu ești». Și atunci aceasta este o problemă și pentru democrație, fără a folosi cuvintele într-o modalitate bombastică, dar interferează mult cu competiția politică, cu asigurarea unui teren de joc cât mai echitabil. Și atunci cine stăpânește algoritmii, stăpânește lumea, ca o parafrază a unei legi a geopoliticii”, a avertizat experta în dezinformare, în studioul Frontier Defense.

Interzicerea rețelelor sociale sub 16 ani

Referitor la propunerea de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare sub o anumită vârstă, invitata este sceptică. Ea consideră că măsura este greu de aplicat și nu rezolvă problema calității conținutului.

„Noi le interzicem copiilor accesul, în loc să ne asigurăm că ceea ce circulă pe rețelele sociale este mai sănătos, mai puțin adictiv și nu încurajează extremismul. Mi se pare un lucru la care ar trebui să medităm: cum este conținutul pe rețelele sociale? Altfel, îi ținem într-un glob de sticlă, iar la 16 ani îi lăsăm să vadă tot conținutul antisemit”, crede experta.

Ea consideră că o astfel de măsură ar însemna omiterea unor etape: „Sunt multe lucruri pe care alte țări le-au făcut, cum ar fi restricționarea telefonului mobil în școli. Până să interzicem accesul pe rețele sociale, putem să restricționăm utilizarea telefonului în timpul dedicat învățării.”

Ce slăbiciuni interne exploatează inamicii României?

Cea mai mare „falie internă” din România identificată de expertă, care este exploatată de actorii rău intenționați, este una de percepție între „câștigătorii” și „pierzătorii” tranziției, ceea ce creează un teren fertil pentru manipulare.

„Marea falie în România este între cei care se consideră câștigători ai perioadei de 35 de ani de după Revoluție și cei care se consideră pierzători”, spune Alina Bârgăoanu.

„Nivelul scăzut de încredere în politicieni, în autorități și chiar în vecini sau colegi este o sursă de vulnerabilitate ușor de transformat într-o armă”, a concluzionat Bârgăoanu.