VIDEO Dragoș Pîslaru: PNRR va fi monitorizat strict, inclusiv de către Parlamentul European

Implementarea PNRR va fi urmărită prin mai multe instituții naționale și europene și în premieră Parlamentul European și-a înființat propriul mecanism de monitorizare, a explicat pentru G4Media europarlamentarul Dragoș Pîslaru. 

„Pentru monitorizarea PNRR, statul membru are obligația de a folosi mecanismele naționale pentru a verifica modul în care se cheltuie fiecare euro din suma de 29,2 de miliarde alocată României. Comisia Europeană are mandatul ferm de a urmări permanent în dialog cu statul membru atingerea jaloanelor și țintelor. Apoi, sunt implicate instituțiile precum OLAF, Curtea de Conturi europeană”, spune Pîslaru. 

În plus, a detaliat acesta, „Parlamentul European a introdus un instrument important, un Raport propriu de inițiativă privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). Aceasta înseamnă că până în iunie vom lucra pe monitorizarea implementării Planurilor de Redresare și Reziliență pentru a vedea dacă sunt conforme cu ceea ce ne-am propus sau dacă sunt necesare corecții sau îmbunătățiri.” 

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Satoshi, despre ce înseamnă Europa pentru artiștii moldoveni

10:12

Idei practice pentru a mânca sănătos în călătoriile lungi

5:18

Ce spune filozoful Gabriel Liiceanu despre liderii politici de azi: Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis

9:22

Forța motrică din spatele unei lumi tot mai digitale și interconectate

4:57

În continuare, în luna iulie Comisia Europeană va avea propria evaluare a modului în care se desfășoară mecanismul. Pîslaru a mai spus că în regulamentul MRR este prevăzută o clauză de revizuire, astfel că, dacă din rapoarte reies probleme fundamentale, există posibilitatea de a evalua legislația la nivel european. 

Stadiul implementării PNRR 

Eurodeputatul a explicat că România se află în faza în care urmează să primească de la Comisia Europeană prefinanțarea de până la 3,8 miliarde euro și speră ca procedura să se încheie până la jumătatea lunii decembrie. 

În continuare, prioritară va fi finalizarea documentelor prin care sunt stabilite, precum într-un contract, detalii despre îndeplinirea tuturor jaloanelor și țintelor, a explicat pentru G4Media europarlamentarul Dragoș Pîslaru. 

Documentele amintite de Pîslaru se numesc „aranjamente operaționale” și trebuie încheiate pentru a putea solicita prima tranșă de finanțare. Acesta a mai spus că Spania este primul stat membru care a încheiat aceste acorduri cu Comisia și a depus cererea pentru prima tranșă de fonduri, după prefinanțarea pe care deja a primit-o. 

La nivel european, 26 de țări au trimis Planurile Naționale de Redresare și Reziliență, mai puțin Olanda – a mai spus Pîslaru, dar Olanda a anunțat că va fi ultimul stat ce va transmite acest document. 

Din  cele 26 de Planuri trimise oficial, 22 sunt deja aprobate de CE și Consiliul UE, iar Suedia, Bulgaria, Polonia și Ungaria sunt în curs de aprobare. Din cele 22 aprobate, 17 au primit deja prefinanțarea. 

Rezoluția pentru tineret 

Patru priorități esențiale în politicile adresate tinerilor sunt în centrul unei rezoluții inițiate de Comisia de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European, la care Dragoș Pîslaru este raportor.

„Parlamentul dorește să sublinieze care sunt așteptările în privința agendei pentru tineri. Am pornit de la o realitate dură, segmentul tinerilor a fost unul dintre cele mai afectate de pandemie, am aflat că 9 milioane de tineri au probleme de sănătate mintală, iar jumătate sunt cazuri de depresie și anxietate. Aceste lucruri m-au șocat, trebuie să îi sprijinim mai mult”, a spus Pîslaru. 

Aceste patru priorități incluse în Rezoluția PE sunt:

1) investiția în tineri – este vorba despre a aloca fonduri pentru a crea programele necesare;

2) integrarea în piața forței de muncă – rata șomajului în rândul tinerilor este o problemă gravă; la nivelul UE este 17% dar există zone inclusiv în România cu șomaj de până la 34%;

3) Problema mobilității – este una crucială, împreună cu competențele pentru viitor;

4) evitarea excluziunii – ne referim la cei din segmente sensibile, de tinerii care nu merg la școală și nici nu au un loc de muncă (NEETs); se observă că numărul loc crește în loc să scadă, deși au existat programe dedicate pentru aceștia. 

„Sperăm să existe reverberații legislative pe aceste teme la nivelul Comisiei Europene care să poată avea efect direct în viețile tinerilor”, a spus eurodeputatul român.