VIDEO David Turturean, student român la celebra Universitate MIT din SUA, despre profesori: „Ei generează idei în timp real și le împărtășesc la seminarii, adaugă date noi la teorii despre care noi nu știm că există”

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Originar din Suceava, David Turturean a fost admis la Massachusetts Institute of Technology (MIT), universitatea de top din SUA,  în anul 2021, pe baza eseului în care a vorbit despre educația sa, dar și a scorului obținut la SAT, bacul american. Despre accederea la MIT, studentul român, ajuns acum în anul 3 la specializarea fizică, spune că este „un proces complicat”, dar care merită pentru că „efortul depus în procesul de aplicare se întoarce înzecit”. Ca să-și mărească șansele, David Turturean, olimpic internațional la astrofizică, a aplicat la 20 de facultăți din SUA pe care le-a ales pe criteriul „să-i asigure o bună educație în fizică”.

„Eu când am aplicat eu, a fost admis un elev din 74 internaționali. E complet la întâmplare, adică contează foarte mult și cum vorbești despre tine și ce vrei să faci cu educația ta în eseurile în care aplici, contează puțin și scorul la SAT, bacul american, deși o descriere foarte greșită, dar cam așa traduce multă lume SAT. E un proces complicat. Dar niciodată nu știi unde te poziționezi până când , așa că am aplicat la foarte multe facultăți din America să îmi asigur într-un fel o educație bună în fizică, aici la facultăți care știam că o să fie bune, și am zis că dacă aplic la 20 de facultăți se maximizează șansele cât de cât de la 1 din 74, cum e la MIT, la să zicem 20 din 74. (…) E destul de greu să intri la licență, dar merită foarte mult. MIT este una dintre cele mai competitive sau top trei cele mai competitive din SUA pe STEM (acronimul de la Science, Technology, Engineering and Mathematics), pe științe.”, spune David.

Despre costurile de la universitatea din SUA și condițiile lui David din Suceava 

Părinții lui David Turturean vând în Piața Mică din Suceava, și nu și-ar fi permis niciodată să plătească studiile fiului lor. „Câteodată, în Suceava, se răspândește vorba, lumea aude de faptul că cineva are copilul la MIT, și multă lume nici măcar nu știe ce este. Dar își dau seama că e ceva important și, cumva, li se pare foarte ciudat că părinții mei sunt în ipostaza de a vinde în Piața Mică și își permit să fiu eu aici , în SUA, de parcă ar avea ceva, nu știu, o comoară strămoșească în spate din care îmi plătesc educația. E pur și simplu faptul că eu primesc o bursă completă aici și, practic, toate costurile sunt acoperite. Singurii bani pe care îi primesc de la părinți, sunt așa cumva de buzunar, adică complet de buzunar pe lângă ce costă totul aici.”, a povestit David pentru G4media.

După admitere, primele top 20 facultăți din SUA oferă studentului ajutor financiar, în baza nevoii familiei și, potrivit lui David, „asta e destul de generos întrucât marea marea majoritate a familiilor din România ar putea să-și trimită copilul aici”. Practic ești admis „pe gratis” pentru că familiile care câștigă sub 70-80.000 $ pe an primesc bursă completă pentru studentul admis, respectiv cazare și mâncare, costul educației și transport.

Universitățile MIT sau Harvard au bugete anuale de zeci de miliarde de dolari, cât PIB-ul Republicii Moldova, bani care vin din investiții, din cercetare și chiar din donațiile făcute de oamenii care au terminat cu zeci de ani în urmă facultatea aici, și își permit să fie generoși, astfel că banii nu vin de la statul american. Sumele acestea facultatea și le asigură, dacă nu prin student, atunci printr-un donator care oferă bani.

Povestea emoționantă a întâlnirii lui David cu un profesor de inginerie aerospațială, un fost astronaut NASA: „Țin minte că am închis camera și ori am început să plâng ori am stat și m-am gândit, wow, unde am ajuns”

Primul contact al lui David cu profesori eminenți, sau chiar somități în domeniile lor, a fost și momentul în care a realizat că învață de la cercetători care fac descoperiri în timp ce el se află la facultate, iar aceste informații profesorii le împărtășesc elevilor. Sau descoperirile și acțiunile lor au marcat istoria lumii. El a povestit că a avut un eveniment cu departamentul de inginerie aerospațială si astronautică în care un profesor vorbea despre cum să devii „major” de inginerie aerospațială la MIT, ce cursuri vei lua, ce traiectorie academică vei avea, ce lucruri să faci peste vară ca să-ți garanteze un viitor de succes în domeniu.

„Și omul acela nu ne spusese nimic cu privire la care sunt calificările lui. Ne spusese că era profesor în departament. Dar eu fiind pe zoom aveam în paralel deschis pe un browser și pentru că nu ne spusese despre el, eu am căutat numele și, el fusese un astronaut , omul care a avut cel mai lung spacewalk din istorie în afara unei rachete, în afara unui mediu controlat, cel puțin la momentul respectiv si avea nu știu câte grade militare si ne întreba, îi puneam întrebări direct, nu era un webinar, era un apel video.

Țin minte că am închis camera și nu mai știu, ori am început să plâng, ori am lăcrimat ori am stat și m-am gândit așa, wow, unde am ajuns, cum s-a ajuns aici aproape, așa de nonșalant, știam că există oameni excelenți la MIT, dar era așa de nonșalant, era emoționant pentru mine, și așa este peste tot aici. Adică toți profesorii pe care îi întâlnești sunt somități în domeniile lor. Este și de ajutor este și motivațional, știind că ești într-un mediu de acest tip, te face și pe tine să realizezi ceva de acest gen, la acest nivel înalt la care au realizat și ei.”

La departamentul de fizică la MIT sunt mulți profesori recunoscuți mondial, ca, de exemplu, fizicianul Alan Guth, care a inventat teoria inflației cosmologice sau Netta Engelhardt care adaugă date la teoriile legate de găurile negre. Despre Alan Guth, David spune că acesta a fost printre primii care au elaborat teoretic o era cosmologică care ar fi fost după Big Bang, „care explică de ce universul nostru se comportă așa, adică de ce distribuția masei este așa, de ce accelerează către o anumită extindere, și îl văd foarte des câteodată când îmi fac temele în centrul de fizică teoretică, îl văd foarte des trecând pe lângă mine si este foarte ciudat pentru că eu învățam câteodată din cărțile lui pentru olimpiada”.

În al doilea an la MIT, David a luat cursuri de relativitate și relativitate generală cu profesoara Netta Engelhardt „care în timp real generează idei și adaugă date la aceste teorii legate de găurile negre care nu sunt foarte bine înțelese”. „Fizica pe care o cunoaștem pare să nu fie destulă la nivelul găurilor negre care se rotesc sau care sunt înconjurate de materie și momentan este un paradox conform căruia ar mânca informația care cade în ele. Practic există teoria că odată ce cade informație sub formă de materie/energie, s-ar pierde pentru că nu ar putea să mai iasă, dar de fapt această informație iese prin această radiație hawking, printr-o subsuprafață a găurii negre. Cum se poate acest lucru? Cum să nu fie un paradox sau cum paradoxul este de fapt să o întrebare pusă greșit?”

„Oamenii care fac acest tip de muncă în fizică teoretica sunt foarte importanți pentru că în câțiva zeci de ani probabil că vor fi pus bazele unei noi teorii despre care noi nici măcar nu știm că există. Și teoria relativității acum 130-140 de ani, lumea ar fi spus că nu ajută pe nimeni, dar acum o folosim în toată tehnologia care există, care ne ajută în viața de zi cu zi. Mă bucur că sunt într-un loc în care lumea este pusă în curent cu ce se întâmplă în domeniul ei, dar la propriu sunt oamenii care inventează aceste noi idei, aici, și le împărtățesc la colocvii, seminare, la cursurile lor.”

David se gândește să-și dea doctoratul în AI: „Toate sondajele estimează că va apărea inteligența generală artificială până în 2030-2031”

 „Cred că inteligența artificială se va întrepătrunde cu totul, adică cu orice domeniu”, consideră David, care este convins că lumea va arăta extrem de diferit până termină el doctoratul și asta îl face să se gândească la ce fel de doctorat vrea să urmeze. „Cam orice sondaj este realizat în ultimii ani, cu specialiști în inteligența artificială, toate sondajele estimează că va apărea inteligența generală artificială până în 2030-2031 care ar fi momentul în care eu aș termina doctoratul. Și asta îți dă de gândit, cine știe cum va arăta această inteligență artificială, cum va fi depozitată, va fi greu de imaginat”, a afirmat David.

În 2021 când a ajuns la MIT, David se uita pe site-urile profesorilor, și toți făceau lucruri pe care le făceau de mult timp, cu 5-10-20-30 de ani, dar acum, de vreun an doi, când intră pe site-urile multor profesori aceștia fac tot ce făceau înainte folosind machine learning, AI. „Cred că, pur și simplu este o unealtă în fizică extrem de eficientă de a analiza date, de a găsi concluzii din date care sunt foarte multe din data seturi gigantice”, a menționat el.

• „Eu am lucrat, în vara dintre anii 1 si 2, cu un profesor care lucrase cu elevii de la doctorat o arhitectură de inteligență artificială, dar mai degrabă machine learning, care încerca să descopere formule pentru cantități conservate în sisteme despre care știm cum funcționează, dar nu știm cantități conservate. Spre exemplu, știm că într-un sistem izolat se conservă energia, impulsul, la modul cel mai general, se conservă câteodată și alte lucruri – se conservă masa să zicem – dar când avem ecuații mai complicate, când avem anumite presupuneri de bază un pic mai neobișnuite sau nu la fel de bază, nu este la fel de evident ce se conservă, adică, ce înmulțit cu ce radical din altceva, plus altceva, se conservă indiferent de moment în timp.
• Și acest program, încercând într-un mod inteligent o grămadă de posibilități, reușiseră să descopere cantități conservate în probleme cunoscute, adică ecuația lui Schodinger din mecanică cuantică modificată unde nu se mai găsiseră cantitățile acelea conservate. Acesta este un exemplu care pe mine m-a marcat și m-a făcut să mă gândesc serios la faptul că acest lucru va afecta în mod pozitiv și negativ domeniul în viitor. M-a marcat și faptul că am văzut cum unii dintre ei, doctoranzi în inteligența artificială, le era frică pe măsură ce apăreau noi invenții, chiar și Chat GPT 4 la momentul respectiv, le era frică că vor fi înlocuiți de inteligența artificială”
• E greu de spus de pe acum dacă va face munca complet pentru oameni până în punctul în care nu va mai fi nevoie de oameni sau dacă va ajuta oamenii, e imposibil pentru că aceste arhitecturi sunt atât de complicate și într-un fel nimeni nu știe de ce funcționează așa de bine. E foarte greu să ne dăm seama așa la modul teoretic, preventiv, dacă va avea impactul: nu vom mai avea nevoie de oameni în acest domeniu sau ajută oamenii în acest domeniu.
• Vreau să fiu pregătit pentru un viitor în care, dacă nu voi fi înlocuit, măcar să mă ajute inteligența artificială, pentru că adevărul este că sunt foarte folositoare până și elementele care există până acum. Eu folosesc zilnic Chat GPT sau Claude 3 Opus care sunt cele mai performante GPT-uri large language models și nu mă refer la lucruri din acestea cum ar fi știință, pentru teme, pentru lucruri care sunt foarte informaționale.
• Asta mă convinge că nu vor dispărea în viitorul apropiat folosința acestor unelte și pare că au o întrebuințare tot mai mare la lucruri științifice. Sunt cumva optimist că vor deveni unelte tot mai importante cele care privesc inteligența artificială. Sperăm să nu fie prea importante, prea distructive, deși probabil vor fi eventual.
• Eu mă uit la MIT și știu că sună foarte personal această convingere, dar mă uit că la MIT se dezvoltă în timp real. Cred că majoritatea lumii de aici nu este optimistă la modul la care ne îndreptăm către inteligența artificială generală, cea care va fi la fel de capabilă ca un om, pentru că pur și simplu nu pare că avem destul de multe măsuri de securitate, că totul va merge bine. Pur și simplu inventăm lucruri și apoi vedem dacă nu fac rău. Nu cunosc pe nimeni 100% optimist, asta nu va face rău umanității, nicidecum, nu cunosc pe nimeni care să aibă această părere.”