Vămile nimănui. Două sate sărace și uitate de lume au puncte de trecere în Bulgaria, dar sunt mai mulți vameși decât călători

Cinci puncte vamale prin care poți trece în Bulgaria există în județul Constanța. Ultimele două, construite cu fonduri europene de Consiliul Județean la inițiativa lui Nicușor Constantinescu, stau la doar 19 kilometri distanță una de cealaltă, în două dintre cele mai sărace sate din județ. Niciuna dintre cele două localități nu a accesat vreodată fonduri europene.

Pe vremea în care era președinte al Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu a ținut cu dinții ca cele două investiții să fie realizate cât mai curând. Așa se face că, în septembrie 2012, Victor Ponta semna o hotărâre de guvern care stabilea ca în județul Constanța să fie deschise două noi puncte de trecere, la nici 20 de kilometri una de alta. Decizia fostului premier venea în contextul în care, pe granița Bulgariei cu România, care traversează județul Constanța, existau deja trei puncte de frontieră suficient de apropiate unele de altele: pe malul mării, la Vama Veche, 40 de kilometri mai departe, la Negru Vodă, și alți 100 de kilometri mai departe, la Ostrov.

Cu toate acestea, în 2012 guvernul Victor Ponta stabilește deschiderea unor noi vămi, în localitățile Dobromir, respectiv Lipnița. Satele bulgărești corespondente acestora sunt Krushari și Kainargea. Consiliul Județean Constanța a motivat în fața Uniunii Europene că cele două puncte de trecere sunt absolut necesare pentru traficul de mărfuri și dezvoltarea economică a celor două localități, poate cele mai sărace din județ. Administrația județeană a uitat să spună însă că primarii celor două comune nu aduseseră în comunitate niciun proiect european, că satele celor două localități nu aveau asfalt, canalizare, apă curentă, iar una dintre comunități era într-o majoritate covârșitoare asistată social.

Mai mulți vameși decât călători

Conform informațiilor furnizate de Garda de Coastă, în perioada 1 ianuarie 2018 – 1 ianuarie 2019, prin vama Lipnița – Kainargea au trecut, dus-întors, 2150 de mașini, ceea ce înseamnă o medie de șase mașini pe zi. Conform aceleiași surse, în perioada 17 decembrie (momentul inaugurării) și 7 ianuarie (ziua în care am solicitat informațiile), prin vama Dobromir – Krushari au trecut, dus-întors, 64 de mașini, adică nici trei mașini pe zi.

De precizat ar fi că, așa cum ne-au povestit angajați din cele două primării, în satele celor două localități, Dobromir și Lipnița, trăiesc mai mulți localnici care au rude în Krushari, respectiv Kainargea și care, odată cu deschiderea celor două puncte de trecere, au început să își viziteze mai des prietenii și familiile din Bulgaria și viceversa.

Zilele trecute, una dintre cele trei, respectiv șase mașini, a fost a noastră: am vrut să vedem cum arată un drum prin cele două puncte de trecere și cum sunt drumurile de legătură dintre cele două localități românești, respectiv bulgărești.

Cum arată o călătorie prin cele două vămi

Am plecat din Constanța și am mers vreo oră și jumătate în vestul județului. Nicăieri pe drum nu am văzut vreun indicator care să ne anunțe că ne îndreptăm spre o localitate cu punct vamal. După vreo 80 de kilometri, am părăsit drumul principal și am virat stânga, dar doar pentru că mai fusesem acolo și știam unde este localitatea. Indicatorul care te îndrumă spre Dobromir este amplasat într-un loc unde îl poți trece ușor cu vederea și, în orice caz, după drumul de acces spre localitate, nu înainte… Nici la începutul drumului spre Dobromir, nici la intrarea în localitate și nici altundeva până la punctul de trecere nu am văzut vreun panou informativ care să ne indice existența unei vămi. Toate au fost furate sistematic și, la un moment dat, nu au mai fost înlocuite.

Am traversat astfel satul cu cel mai mare procent de populație neștiutoare de carte și asistată social. Mulți dintre localnicii de aici locuiesc în bordeie și vorbesc într-o „dobrogeană” pură, adică o română amestecată cu turcă și alte dialecte. Nu au canalizare, apă curentă, unii nici lumină. De asfalt nici nu se poate pune problema.

În această localitate nu a ajuns niciun ban din fonduri europene. În 2014, primarul localității și secretara primăriei au fost condamnați definitiv la câte șase, respectiv opt luni de închisoare cu suspendare după ce au emis documente false pentru tranzacționarea unui teren agricol, vândut astfel de două ori. În 2015, același primar a fost trimis în judecată pentru că, spun procurorii, ar fi fraudat 1 milion de euro din fondurile europene pentru agricultură (APIA). Atât primarul, cât și secretara primăriei sunt astăzi, din nou, în funcții.

În cele din urmă am ajuns la punctul vamal. Doi vameși bulgari, doi români și câte un șef de fiecare parte ne-au întâmpinat, curioși că am ales vama de la Dobromir. Mai bine de 20 de minute am stat în vamă, timp în care buletinele noastre erau la verificat, și am fost nevoiți să răspundem la mai multe întrebări, fapt neobișnuit, spre exemplu, la punctul de trecere din Vama Veche: „Unde mergeți? De ce? Cu ce vă ocupați? Ce aveți în portbagaj? Când vă întoarceți în România? Vă așteaptă cineva în Bulgaria? Vă întâlniți cu cineva?”, au fost câteva dintre întrebările la care am fost nevoiți să răspundem.

După 20 de minute am părăsit vama și în alte 20 de minute am ajuns în Krushari. Nici aici nu am găsit panouri informative despre punctul vamal, așa că am căutat să ajungem în Kainargea, pentru a trece prin punctul vamal din Lipnița.

Foto: Satul Dobromir

Articol semnat de Andreea Pavel și publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.

Citește tot articolul pe PressHub.ro