Va renunţa vreodată UE la ora de vară?

Demersul de a pune capăt schimbării orei de două ori pe an în UE a fost amânat ani de zile. Preşedinţia poloneză a Consiliului Uniunii Europene insistă ca această iniţiativă să fie reluată. Ajutorul ar putea veni de unde ne aşteptăm cel mai puţin: Trump şi Musk, transmite Agerpres.

Cu precizie de ceas, în fiecare an la finalul lunii martie, povestea se repetă. Oamenii se întreabă confuzi dacă dăm ceasul cu o oră înainte sau înapoi. Oamenii dorm mai puţin şi ratează programări. Şi, ca în fiecare an, milioane de europeni din Danemarca până în Croaţia îşi pun întrebarea: Chiar avem nevoie de ora de vară (daylight saving time, DST) – şi ce este aceasta?

În 2018, după ce aproape 4 milioane de oameni din cele, atunci, 28 de state membre – înainte ca Marea Britanie să iasă în mod formal din UE – şi-au arătat susţinerea într-o consultare publică, Comisia Europeană a propus renunţarea la obiceiul schimbării orei. Anul următor, Parlamentul a sprijinit reforma, care a fost însă dată uitării în urma opoziţiei câtorva state UE.

Polonia, care deţine până în iulie 2025 preşedinţia prin rotaţie a Consiliului, a afirmat că este timpul să repunem această problemă pe agendă. La finalul lunii aprilie, preşedinţia poloneză va purta discuţii tehnice cu statele membre pentru a verifica dacă există vreo şansă de a ajunge la un consens privind renunţarea la schimbarea orei, au afirmat surse UE.

Practica de a da ceasul înainte primăvara pentru a avea o oră în plus de lumină seara a fost menţinută, dar cu întreruperi, încă din timpul Primului Război Mondial. A fost înlăturată atunci când numeroase ţări europene au renunţat la acest obicei pentru că le reamintea de război. În timpul crizei petroliere din anii ’70, măsura a fost readoptată pentru a economisi energie şi s-a menţinut.

Ţările europene au introdus apoi ora de vară la finalul anilor ’70 sau începutul anilor ’80. UE a dat pentru prima oară o lege privind trecerea la ora de vară în 1980, printr-o directivă care coordona practicile existente la nivel naţional. Scopul era de a asigura buna funcţionare a pieţei unice, a explicat Consiliul European pe site-ul său.

Prezenta directivă a intrat în vigoare în 2001. Conform dispoziţiilor acesteia, toate statele membre trec la ora de vară în ultima duminică din martie şi revin la ora standard („ora de iarnă”) în ultima duminică din octombrie.

Ajută la ceva economisirea luminii naturale?

Ideea generală era de a economisi costurile de energie prin „câştigarea” unei ore de lumină naturală seara.

Cu toate acestea, efectul real de economisire a energiei este controversat. Agenţia Federală de Mediu din Germania a sintetizat: „Nu putem stabili cu precizie câtă energie se economiseşte cu adevărat atunci când trecem la ora de vară, pentru că: schimbarea conduce la un consum mai mic în unele zone şi la un consum mai mare în altele”.

Pe de o parte, asta înseamnă că lumina naturală este folosită mai eficient în timpul orarului de vară, ceea ce duce la economii de energie electrică în timpul serii. Pe de altă parte, consumăm mai multă energie termică din cauză că ne trezim mai devreme în timpul dimineţilor reci de primăvară şi toamnă.

Majoritatea studiilor indică un potenţial foarte scăzut de economisire a energiei.

Mai puţin somn din cauza orei de vară

Există, de asemenea, numeroase dovezi privind efectele dăunătoare pe care le are schimbarea orei asupra sănătăţii – atât în ţările din nordul, cât şi din sudul Europei:

„Avem multe dovezi conform cărora schimbarea orei de două ori pe an este dăunătoare pentru sănătatea umană, pentru animale, pentru traficul rutier şi aduce foarte puţine beneficii. Totodată, e un inconvenient imens”, a afirmat europarlamentarul irlandez Sean Kelly, unul dintre cei mai vocali susţinători ai renunţării la schimbarea orei.

În 2017, un studiu danez a arătat că mai multe persoane suferă de depresie în săptămâna de după trecerea de la ora de vară la ora de iarnă, comparativ cu alte săptămâni ale anului. „S-a demonstrat că persoanele predispuse la depresie pot resimţi faptul că se întunecă mai devreme afară ca un factor declanşator al bolii” a declarat Jorgen Bak, preşedintele Asociaţiei Daneze Împotriva Schimbării Orei.

În Spania, cea mai bună variantă ar fi să rămânem la fusul orar cel mai apropiat de meridianul nostru, care este ora de iarnă”, a spus Gonzalo Pin, coordonatorul Grupului de somn şi cronobiologie al Asociaţiei spaniole de pediatrie (AEP). „Schimbările bruşte de oră ne dezechilibrează sistemul neurohormonal – cortizolul, melatonina, serotonina şi colesterolul – întrucât acesta are propriul său ciclu biologic”, a evidenţiat Pin.

Dar nici oamenii de ştiinţă nu s-au pus de acord. Neurologul bulgar Diana Deceovska a afirmat într-un interviu pentru BTA în 2022 că organismul uman este destul de adaptabil, iar schimbarea orei cu o oră nu este în general atât de stresantă.

O persoană obişnuită are nevoie de 5 până la 10 zile pentru a se obişnui cu schimbarea orei, a afirmat aceasta. Deceovska a citat mai multe studii conform cărora doar aproximativ 5% din oameni au reacţii negative din cauza schimbării orei. Aceştia se pot confrunta cu tulburări de somn care ar putea conduce la nervozitate, iritabilitate, concentrare redusă, o stare proastă de dispoziţie. Persoanele în vârstă şi cele cu boli cronice sunt mai sensibile la aceste evenimente adverse, deoarece organismul lor este mai puţin adaptabil.

Schimbare: cine o doreşte şi în ce direcţie?

Deşi Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea orei în urmă cu aproximativ şase ani şi jumătate, nu s-a ajuns încă la un acord între statele membre ale UE cu privire la această chestiune.

Propunerea a venit în urma unui sondaj efectuat în vara anului 2018, la care au participat 4,6 milioane de persoane. Dintre acestea, 84% s-au declarat în favoarea renunţării la schimbare orei de două ori pe an.

Cu toate acestea, doar în Germania şi Austria un număr semnificativ de persoane au răspuns. Din cei 4,6 milioane de respondenţi, peste 3,1 milioane erau din Germania, iar peste 260.000 din Austria, în timp ce răspunsurile înregistrate în celelalte state membre nu au fost deloc numeroase. Germanii au votat într-o majoritate covârşitoare să trecem permanent la ora de vară.

Actuala preşedinţie poloneză a Consiliului UE analizează în mod informal dacă ar fi posibil să reia discuţia despre renunţarea la schimbarea orei, dar este conştientă că propunerea a fost susţinută până acum doar de câteva dintre statele membre ale UE.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a declarat: „Credem că o soluţie comună este încă realizabilă şi încurajăm reluarea discuţiilor”.

Ministrul polonez al dezvoltării şi tehnologiei, Krzysztof Paszyk, a declarat că poziţia Comisiei a fost rezultatul discuţiei sale cu comisarul UE responsabil de transport, Apostolos Tzitzikostas. „Amândoi suntem de acord că ar trebui să renunţăm la schimbarea orei în Europa. Preşedinţia poloneză sprijină pe deplin acţiunile în acest sens”, a dat asigurări ministrul.

După ce a fost reales, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că doreşte să scape de ora de vară, pe care o consideră „incomodă” şi „foarte costisitoare”, deşi de atunci şi-a domolit poziţia, numind-o „o problemă 50/50”.

Elon Musk, aliatul lui Trump şi miliardar în domeniul tehnologiei, s-a alăturat discuţiei întrebându-şi urmăritorii luna trecută dacă preferă o oră mai devreme sau mai târziu – în cazul în care schimbarea ar avea loc. Majoritatea au preferat ca soarele să răsară şi să apună mai târziu în tot parcursul anului.

Cu toate acestea, se pare că ţărilor UE le lipseşte un astfel de entuziasm. Danemarca şi Cipru, care vor prelua Preşedinţia Consiliului UE după Polonia, sunt de asemenea neinteresate de abordarea problemei.

În Danemarca, Jorgen Bak speră că Trump va reuşi să convingă Europa să fie de acord cu renunţarea la ora de vară.

Cu toate acestea, pentru a putea renunţa la ora de vară, statele UE trebuie să se pună mai întâi de acord dacă vor să adopte permanent ora de vară sau ora standard.

În Bulgaria, au existat apeluri din partea partidelor politice pentru renunţarea la ora de vară, iar cetăţenii par să fie de acord. Datele unui sondaj UE din 2018 au arătat că 80% dintre respondenţii bulgari au declarat că experienţa lor generală cu schimbarea orei a fost fie foarte negativă, fie negativă, în timp ce mai puţin de 20% s-au bucurat de o experienţă pozitivă sau foarte pozitivă.

Pe de altă parte, în Italia a fost lansată recent o petiţie a 350.000 de semnatari care solicită trecerea permanentă la ora de vară. Potrivit Societăţii italiene de medicină a mediului (SIMA), unul dintre iniţiatorii petiţiei, adoptarea orei de vară a permis economisirea a 11,7 miliarde kWh în 10 ani, ceea ce a redus facturile la energie ale italienilor cu 2,2 miliarde de euro. În plus, a existat o reducere semnificativă a emisiilor care afectează clima.

Albanezii sunt în favoarea schimbării orei, parţial datorită faptului că mica ţară balcanică se bucură de aproximativ 300 de zile însorite pe an, ceea ce duce în primul rând la economisirea energiei electrice.

În România, unde ora de vară a fost introdusă în 1997, nu există nicio dezbatere sau iniţiativă oficială care să solicite schimbarea.

Problemele geografice

Deşi deseori problema poate fi lipsa de unitate politică în cadrul UE, în acest caz, problema are şi considerente geografice, care nu pot fi trecute cu vederea.

Există trei fusuri orare în Uniunea Europeană, cel mai mare fiind Europa Centrală, din Polonia în est până în Spania în vest.

Dacă toate ţările din acest fus orar ar adopta, de exemplu, permanent ora de vară, în Belgia, Ţările de Jos şi Danemarca, soarele ar răsări abia la mijlocul dimineţii în timpul iernii, iar în nord-vestul Spaniei în jurul orei 10 dimineaţa.

Dacă ar adopta permanent ora de iarnă, soarele ar răsări în estul Poloniei încă de la ora 3 dimineaţa în timpul verii, iar la Berlin la ora 3:44 dimineaţa.

Pe de altă parte, dacă ţările din vestul şi nordul continentului s-ar afla în fusul orar al Europei Occidentale, ceea ce ar fi firesc, ar apărea noi complicaţii deoarece, de exemplu, Franţa şi Germania s-ar afla în două fusuri orare diferite.

Momentan, în ciuda tuturor dezavantajelor, se pare că schimbarea de oră este în continuare cel mai bun compromis.

Conţinutul acestui articol se bazează pe contribuţiile AFP, Agerpres, ANSA, ATA, BTA, dpa, EFE, HINA, PAP, Ritzau, ca parte a proiectului European Newsroom (enr).