USR lansează zece propuneri pentru „debaronizarea justiției și întărirea luptei împotriva corupției”, între care reforma CSM, continuitatea completurilor de judecată și protejarea avertizorilor de integritate din justiție

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

USR a lansat, luni, zece propuneri pentru „debaronizarea justiției și întărirea luptei împotriva corupției”, între care se regăsesc reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), continuitatea completurilor de judecată și protejarea avertizorilor de integritate din justiție.

USR susține ca promovarea la Înalta Curte trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. De asemenea, președintele României trebuie să aibă dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice.

O altă măsură vizează evitarea prescripției răspunderii penale și a tergiversărilor proceselor. Este vorba, între altele, de majorarea termenului de prescripție specială cu încă jumătate din termenul general și de sancționarea magistraților care tergiversează procesele.

USR mai propune eliminarea posibilității Procurorului General, a procurorului-șef DNA și DIICOT de a invalida discreționar actele tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor direct subordonați.

Propunerile USR pe scurt:

1. Egalitatea magistraților în fața legii

Corupția din justiție trebuie anchetată eficient, fără structuri care blochează răspunderea penală.

2. Reforma Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)

Un CSM mai reprezentativ, mai transparent și responsabil, fără conflicte de interese și privilegii.

3. Continuitatea completurilor de judecată

Dosarele trebuie soluționate de judecătorii care le încep, pentru a preveni influențarea proceselor.

4. Protejarea magistraților – avertizori de integritate

Dreptul magistraților de a vorbi despre problemele din sistem trebuie garantat.

5. Cariera magistratului și funcțiile de conducere

Promovări și numiri bazate pe concursuri reale, competență și alegeri democratice.

6. Delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante

Excepțiile trebuie să rămână excepții, iar lipsa de personal să fie rezolvată prin concursuri.

7. Inspecția Judiciară și echilibrul puterilor

Limitarea puterii discreționare și creșterea transparenței în controlul disciplinar.

8. Transparența repartizării dosarelor

Audit independent pentru a garanta repartizarea aleatorie reală.

9. Evitarea prescripției și a tergiversărilor

Dosarele nu trebuie „omorâte” prin amânări și proceduri greoaie.

10. Limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi

Independența anchetelor trebuie protejată de intervenții ierarhice arbitrare.

Propunerile pe larg:

1. Egalitatea magistraților în fața legii

Un stat de drept autentic nu poate funcționa cu reguli diferite pentru categorii diferite de cetățeni. În prezent, mecanismele de anchetare a infracțiunilor de corupție comise în sistemul judiciar au eșuat în mod repetat.

Propunem revenirea competenței de investigare a infracțiunilor de corupție din justiție la Direcția Națională Anticorupție, conform regulii competenței după materie. Celelalte infracțiuni vor fi anchetate de unitățile de parchet specializate în acele tipuri de infracțiuni. După desființarea SIIJ, nici structura care i-a urmat nu a reușit să combată corupția din magistratură, iar răspunderea penală a devenit, în practică, iluzorie. În perioada 2015-2018 erau trimiși în judecată numai pentru fapte de corupție, în medie, cca 10 magistrați în fiecare an.

Această soluție este în acord cu avizele Comisiei de la Veneția (nr. 1036/2021 și 1079/2022) și urmărește eliminarea oricăror forme de imunitate informală care alimentează lipsa de responsabilitate și favorizează corupția.

2. Reforma Consiliului Superior al Magistraturii

CSM trebuie să fie garantul independenței justiției, nu un centru de putere autonom și opac. În timp, instituția s-a îndepărtat de rolul său constituțional și a devenit o structură dominată de cercuri de influență obscure.

Alegerea și reprezentativitatea

Propunem alegerea membrilor CSM de către toți magistrații, prin scrutin universal, nu pe categorii de instanțe (ex pentru reprezentanții judecătoriilor vor vota toți judecătorii, indiferent de instanța la care activează; la fel pentru celelalte instanțe), precum și creșterea normei de reprezentare pentru judecătorii și tribunale, unde se află majoritatea magistraților. Modificarea modalității de alegere a reprezentanților CSM va putea mări reprezentativitatea acestora, va putea sparge monopolul creat de unele cercuri de influență din justiție.

Alegerile ar urma să fie decalate în timp, pentru a evita schimbarea simultană a tuturor membrilor și blocajele instituționale.

Răspunderea membrilor CSM

Procedura de revocare a membrilor CSM trebuie să devină efectivă, nu pur formală, astfel încât membrii să poată fi trași la răspundere pentru derapaje.

Interdicții și incompatibilități

Membrii CSM nu vor putea participa la numiri, promovări, delegări sau evaluări care privesc persoane cu care s-au aflat în relații de subordonare directă în ultimii 5 ani. De asemenea, nimeni nu va putea beneficia ulterior de decizii adoptate în timpul propriului mandat.

Este prevăzută interdicția expresă a oricărei intervenții formale sau informale în activitatea unui magistrat, precum și o perioadă de „cool-off” de 2 ani în care foștii membri CSM nu pot ocupa funcții de conducere în instanțe.

Transparența deciziilor

Votul membrilor CSM trebuie să fie nominal, consemnat, motivat și publicat pe site-ul instituției, pentru a asigura responsabilitatea decizională.

3. Continuitatea completurilor de judecată

Pentru cetățeni, reluarea proceselor de la zero este una dintre cele mai mari surse de neîncredere în justiție. Ea duce la prelungirea artificială a proceselor și, în final, la încetarea proceselor ca urmare a prescripției răspunderii penale. Propunem întărirea principiului continuității completurilor prin:

• eliminarea repartizării dosarelor către magistrați care, din motive previzibile (pensionare, transfer), nu le pot finaliza;
• condiționarea delegărilor, detașărilor, transferurilor și promovărilor de finalizarea cauzelor aflate pe rol, cu excepții strict și clar definite.

4. Magistrații – avertizori de integritate

Se introduce posibilitatea expresă ca magistrații să fie avertizori de integritate. Dreptul la liberă  exprimare privind problemele sistemice din justiție trebuie garantat în mod efectiv, nicidecum sancționat. Un sistem care își pedepsește vocile critice se izolează și se degradează. Mai multe hotărâri CEDO au sancționat deja România pentru încălcarea de către Inspecția Judiciară și CSM a libertății de exprimare a magistraților.

5. Cariera magistratului și funcțiile de conducere

Promovarea profesională

Promovarea la instanțele superioare trebuie să se facă, de regulă, prin concursuri directe pe post, și să fie efectivă. Promovarea pe loc trebuie limitată numeric prin lege și corelată cu necesarul real, pentru a preveni folosirea ei ca pretext pentru delegări și detașări. Dacă posturile vacante sunt ocupate efectiv se reduce posibilitatea de a muta magistrații dintr-o parte în alta după cum există un interes, iar aceștia nu mai sunt dependenți de cei care i-au delegat/detașat.

Conducerea instanțelor

Președinții instanțelor vor fi aleși de judecătorii instanței respective, nu desemnați de CSM. Vicepreședinții, președinții de secții și adjuncții șefilor de parchete vor fi numiți prin proceduri competitive, prin concurs, nu discreționar. Propunerea este în acord cu Avizul nr. 1105/2022 al Comisiei de la Veneția. Se democratizează conducerile instanțelor, se reduce influența covârșitoare pe care CSM o are asupra conducerilor tuturor instanțelor și parchetelor, pentru că acum aceste numiri se fac discreționar de către CSM, prin secții.

Democratizarea colegiilor de conducere

Membrii colegiilor de conducere (în afara celor de drept) vor fi aleși de adunările generale ale magistraților. Scade astfel puterea și influența CSM și a președinților instanțelor asupra colegiilor de conducere. Toate hotărârile colegiilor vor fi publicate integral și motivat, sub sancțiunea nulității.

Înalta Curte de Casație și Justiție

Promovarea la ICCJ trebuie să includă concursuri scrise, nu doar interviuri. Concursurile vor avea cea mai mare pondere. Această promovare trebuie să reflecte excelența în pregătirea profesională, iar pentru aceasta criteriile trebuie să fie cât se poate de obiective. De asemenea, Președintele României va avea dreptul de a refuza motivat o singură dată numirea președintelui ICCJ, ca o expresie a legitimității sale
date de votul popular și a rolului de garant al respectării Constituției și al bunei funcționări a autorităților publice.

Evaluarea magistraților

Evaluarea activității se va face pe criterii obiective, inclusiv prin luarea în considerare a numărului de plângeri admise pentru tergiversarea în mod culpabil a procesului. Președintele ICCJ trebuie evaluat la rândul său pentru activitatea managerială.

6. Delegări, detașări și ocuparea posturilor vacante

Delegările și detașările trebuie limitate strict:
• este interzisă detașarea la CSM;
• sunt permise doar detașările către alte instituții, pentru maximum 6 luni;
• sunt interzise delegările/detașările succesive pe același post.

Postul vacant este definit clar ca fiind postul neocupat prin numire definitivă, indiferent de ocuparea temporară. CSM este obligat să organizeze concursuri ori de câte ori numărul posturilor vacante depășește un prag stabilit, până la ocuparea tuturor posturilor vacante.

7. Inspecția Judiciară și echilibrul puterilor

Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare va fi numit printr-o procedură în trei pași:
1. concurs organizat de o comisie tehnică;
2. aviz conform al CSM;
3. numire de către Președintele României, cu posibilitatea de a refuza motivat.

Această procedură mixtă de numire este o expresie a echilibrului puterilor în stat. Sunt eliminate puterile discreționare ale inspectorului șef privind soluționarea cauzelor disciplinare. Inspecția Judiciară este obligată să publice rapoarte anuale, statistici și criterii de selecție, fiind interzisă selecția țintită a dosarelor. Pentru a diminua influența secției pentru judecători din CSM asupra modului de funcționare a inspecției judiciare numirea inspectorilor și a directorilor din cadrul direcțiilor Inspecției Judiciare trebuie să fie făcută de către secțiile CSM, nu de către plenul CSM.

8. Auditul repartizării aleatorii a dosarelor

Pentru a asigura încrederea publicului în justiție, se propune și efectuarea unui audit independent privind modul de repartizare aleatorie a dosarelor, cu publicarea concluziilor. Cazurile tot mai dese în care sunt dezvăluite situații de eludare a regulilor de repartizare aleatorie a dosarelor impun o verificare urgentă și obiectivă a acestor aspecte.

9. Evitarea prescripției răspunderii penale și a tergiversărilor proceselor

În acest scop propunem:
• majorarea termenului de prescripție specială cu încă jumătate din termenul general;
• clarificarea regimului infracțiunilor unice cu mai multe acte materiale (PL-x 129/2025) – termenul de prescripție începe să curgă de la data săvârșirii ultimului act material, nu de la data săvârșirii ultimului act
• întărirea plângerii împotriva tergiversării procesului și a duratei excesive.

Dacă termenele stabilite nu sunt respectate în mod culpabil, magistratul responsabil va fi sancționat disciplinar, iar numărul plângerilor admise va conta inclusiv la promovare.

10. Limitarea puterilor excesive ale procurorilor-șefi

Propunem, în acord cu Avizul Comisiei de la Veneția nr. 1105/2022, eliminarea posibilității Procurorului General, a procurorului-șef DNA și DIICOT de a invalida discreționar actele tuturor procurorilor din subordine, nu doar a celor direct subordonați. Concentrarea unei asemenea puteri într-o funcție numită politic este incompatibilă cu independența justiției și poate fi folosită pentru a influența în mod nelegitim unele anchete penale.