Ungaria va dovedi că este capabilă „să fie un bun preşedinte al Consiliului UE”, afirmă președinta Katalin Novak

Ungaria va dovedi că este capabilă „să fie un bun preşedinte al Consiliului UE”, când va prelua preşedinţia în a doua jumătate a acestui an, a declarat miercuri şefa statului ungar Katalin Novak în cadrul unei întâlniri cu membrii corpului diplomatic acreditat în Ungaria, relatează MTI, citată de Agerpres.

Cu această ocazie, Novak a atras atenţia asupra declinului demografic în Europa. În condiţiile în care o cincime din populaţia lumii trăia în Europa în urmă cu 50 de ani, în prezent aceasta reprezintă doar o zecime, a spus ea. Statele membre UE reprezintă şase procente din populaţia planetei şi este de aşteptat să scadă la 4 procente până în 2070, a mai spus preşedinta Ungariei, în cadrul unui eveniment organizat la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta.

Ea a subliniat că Europa îşi pierde şi importanţa economică.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Ce informații de pe etichetele produselor ne sunt de ajutor

6:02

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

„Întrebarea este dacă putem schimba acest lucru”, a spus ea. La alegerile europarlamentare din acest an, 400 de milioane de cetăţeni UE vor avea posibilitatea „de a determina direcţia politicii europene”, a mai spus Novak.

Ungaria va prelua preşedinţia Consiliului UE la 1 iulie, la scurt timp după alegeri. Priorităţile sale vor include abordarea de către UE a provocărilor demografice şi continuarea procesului de extindere a Uniunii, cu accent special pe Balcanii de Vest, a spus ea.

Novak a afirmat că 2023 a fost un an dificil, afectat de războaiele din Ucraina şi Israel, probleme economice, incertitudine politică şi alegeri anticipate în multe ţări, dezastre ecologice, migraţie ilegală, dezinformare, apariţia inteligenţei artificiale pe scară largă, „părţi interesate non-politice cu ambiţii politice ascunse” şi influenţa companiilor de tehnologie într-o poziţie aproape de monopol.

„Întrebarea este cum comunitatea internaţională, cum liderii lumii vor face faţă acestor provocări?”, a întrebat ea.

2024 va fi un an al „democraţiei şi al alegerilor”, a mai spus ea. Un număr de 76 de ţări vor organiza alegeri, care vor afecta circa 4 miliarde de oameni. „Sper ca rezultatul alegerilor să fie respectat peste tot”, a mai spus preşedinta Ungariei.