Un studiu Stanford arată că utilizatorii Facebook sunt mai fericiți și mai puțin polarizați politic dacă își dezactivează contul o lună/ Când revin petrec mai puțin timp în rețeaua de socializare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Dezvoltarea noilor tehnologii și mijloace de comunicare a condus la o serie de probleme și întrebări cărora oamenii de știință, psihologii, analiștii politicii și profesioniștii din domeniul tehnologiei trebuie să răspundă. Ele au provocat atât optimism, cât și pesimism în rândul comunității științifice: care este raportul între beneficiile sociale și costurile produse de dependența, depresia și polarizarea politică generate de social media?

Conform unui studiu apărut la sfârșitul lui ianuarie 2019, cercetătorii de la Stanford și New York University au ajuns la patru concluzii, după ce au solicitat unui număr aleatoriu de 2844 de utilizatori Facebook din Statele Unite să își dezactiveze contul pentru o lună:

1. Dezactivarea contului de Facebook pentru o lună reduce activitatea online, inclusiv activitatea pe alte rețele sociale, în timp ce crește activitățile offline, precum privitul la TV sau socializarea cu familia și prietenii
2. Reduce atât cunoașterea noutăților politice, cât și polarizarea politică
3. Îmbunătățește starea de bine subiectivă
4. Determină reducerea pe termen lung a timpului petrecut pe Facebook și alte rețele sociale.

La finalul celor treizeci de zile în care utilizatorii și-au dezactivat contul de Facebook, li s-a cerut să răspundă la mai multe întrebări cu privire la starea pe care o au după această pauză. În urma răspunsurilor pe care le-au oferit, s-a dovedit că starea lor de bine s-a îmbunătățit: gradul de fericire și starea de satisfacție au crescut, pe când starea de singurătate, depresie și anxietate au scăzut. Mai jos graficul preluat din studiu:

Îmbunătățirea stării de bine nu este singurul efect pe care renunțarea la contul de Facebook îl produce. De asemenea, și polarizarea politică a alegătorilor se diminuează deoarece accesul la știri se reduce, iar corelația este, conform studiului, o diminuare a partizanatului politic. Datele pe care cercetătorii le-au prelevat sunt din 2016, din timpul campaniei electorale din Statele Unite, când polarizarea electoratului a atins cele mai mari cote din 1992, anul când a început măsurarea polarizării publicului. (sursă aici)

Studiul este de interes pentru înțelegerea dinamicii fenomenelor politice din ultimii ani. Campaniile electorale s-au mutat tot mai mult în spațiul virtual, iar acest lucru a permis răspândirea fake news-urilor, dezinformării și propagandei. În același timp, a permis comunicarea rapidă dintre alegători și politicieni și dintre alegători și alți alegători. (sursă aici)

De asemenea, la finalul studiului s-a dovedit că în timpul celor treizeci de zile în care utilizatorii au renunțat la conturile de Facebook, aceștia au înlocuit timpul petrecut online cu discuții cu familia și prietenii, dar și cu privitul la televizor.

Studiul în limba engleză poate fi consultat aici

Surse: Thoughtco.com, Engadget

Sursă foto: Pexels.com

NOTĂ Robert Ciobanu este bursier al Fundației Konrad Adenauer în parteneriat cu G4Media.ro