Un studiu scoate la iveală diferențe izbitoare între creierul omului modern și cel al omului de Neanderthal

O cercetare revoluționară a dezvăluit diferențe izbitoare în dezvoltarea creierului oamenilor moderni și al oamenilor de Neanderthal, relatează The Guardian.

Studiul a implicat inserarea unei gene a creierului unui om de Neanderthal în șoareci, dihori și în structuri de „mini-creier” numite organoizi, crescute în laborator din celule stem umane. Experimentele au arătat că versiunea neanderthaliană a genei era legată de crearea mai lentă a neuronilor în cortexul creierului în timpul dezvoltării, ceea ce, potrivit oamenilor de știință, ar putea explica abilitățile cognitive superioare ale oamenilor moderni.

„Crearea mai multor neuroni pune bazele unei funcții cognitive superioare”, a declarat Wieland Huttner, care a condus lucrările la Institutul Max-Planck de Biologie Celulară Moleculară și Genetică. „Credem că aceasta este prima dovadă convingătoare că oamenii moderni au fost mai buni din punct de vedere cognitiv decât oamenii de Neanderthal”.

Oamenii moderni și neanderthalienii s-au împărțit în linii separate în urmă cu aproximativ 400.000 de ani, strămoșii noștri rămânând în Africa, iar neanderthalienii mutându-se spre nord, în Europa. În urmă cu aproximativ 60.000 de ani, o migrație în masă a oamenilor moderni din Africa a adus cele două specii din nou față în față și s-au încrucișat – oamenii moderni de origine non-africană poartă 1-4% din ADN-ul neanderthalienilor. Cu toate acestea, în urmă cu 30.000 de ani, verii noștri străvechi au dispărut ca specie distinctă, iar întrebarea cum am reușit să-i depășim pe neanderthalieni a rămas un mister.

„Un fapt concret este că, oriunde se ducea homo sapiens, ei practic depășeau alte specii de acolo. Este un pic ciudat”, a declarat profesorul Laurent Nguyen, de la Universitatea din Liège, care nu a fost implicat în ultimele cercetări. „Acești indivizi [oamenii de Neanderthal] au fost în Europa cu mult timp înaintea noastră și ar fi fost adaptați la mediul lor, inclusiv la agenții patogeni. Marea întrebare este de ce am fi fost capabili să îi depășim în competiție”.

Unii susțin că strămoșii noștri aveau un avantaj intelectual, dar până de curând nu a existat nicio modalitate de a testa științific această ipoteză. Acest lucru s-a schimbat în ultimul deceniu, când oamenii de știință au reușit să secvențieze ADN-ul de Neanderthal dintr-un deget fosilizat găsit într-o peșteră din Siberia, deschizând calea pentru noi perspective asupra modului în care biologia Neanderthalului diferă de a noastră.

Rămășițele fosilizate a nouă neanderthalieni în peștera Guattari din San Felice Circeo, la sud de Roma, Italia.

Rămășițele a nouă neanderthalieni descoperite într-o peșteră la sud de Roma

Cele mai recente experimente se concentrează asupra unei gene, numită TKTL1, implicată în producția neuronală în creierul în curs de dezvoltare. Versiunea neanderthaliană a genei diferă cu o literă de versiunea umană. Atunci când a fost inserată în șoareci, oamenii de știință au descoperit că varianta de Neanderthal a dus la producerea unui număr mai mic de neuroni, în special în lobul frontal al creierului, unde se află majoritatea funcțiilor cognitive. Oamenii de știință au testat, de asemenea, influența genei la dihor și la pete de țesut cultivate în laborator, numite organoizi, care reproduc structurile de bază ale creierului în curs de dezvoltare.

„Acest lucru ne arată că, deși nu știm câți neuroni avea creierul Neanderthalienilor, putem presupune că oamenii moderni au mai mulți neuroni în lobul frontal al creierului, unde activitatea [genei] este cea mai mare, decât Neanderthalienii”, a declarat Anneline Pinson, primul autor al studiului.

Chris Stringer, șeful departamentului de cercetare a originilor umane de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, a descris lucrarea ca fiind „de pionierat”, afirmând că aceasta a început să abordeze una dintre enigmele centrale ale evoluției umane – de ce, cu toată diversitatea oamenilor din trecut, suntem acum singurii care au rămas.

„Ideile au venit și au dispărut – unelte mai bune, arme mai bune, limbaj adecvat, artă și simbolism, creiere mai bune”, a spus Stringer. „În sfârșit, acest lucru oferă un indiciu cu privire la motivul pentru care creierul nostru ar fi putut fi mai performant decât cel al neanderthalienilor”.

Mai mulți neuroni nu echivalează automat cu un tip de om mai inteligent, deși dictează capacitatea de calcul de bază a creierului. Creierul uman conține aproximativ de două ori mai mulți neuroni decât creierul cimpanzeilor.

Nguyen a declarat că cea mai recentă lucrare este departe de a fi o dovadă definitivă a intelectului superior al omului modern, dar demonstrează că Neanderthalienii au avut diferențe semnificative în dezvoltarea creierului. „Aceasta este o poveste interesantă”, a adăugat el.