Un sit arheologic din paleolitic, care ar putea fi unic în ţară, a fost descoperit într-o localitate din Vrancea

Un sit arheologic din paleolitic, care ar putea fi unic în ţară, a fost descoperit la Boloteşti, într-o lutărie din satul Vităneştii de sub Măgura, în cadrul unor activităţi de evaluare a potenţialului arheologic al zonei, a declarat marţi, pentru AGERPRES, arheologul Mădălina Stănescu de la Muzeul Vrancei.

„Paleoliticul, din păcate, a fost cenuşăreasa cercetărilor arheologice în România, nu doar în Vrancea. Nu este o perioadă uşor de documentat şi descoperit. E nevoie de multă răbdare, pasiune şi teren. Descoperirea noastră este importantă atât pentru teritoriul judeţului Vrancea, dar şi la nivel naţional, având în vedere faptul că siturile de vârstă paleologică, cel puţin în zonă, sunt extrem de puţine şi neexploatate. Interesul pentru zona Vrancei nu a fost foarte mare, în zonă nu s-au făcut investiţii mari, ca de exemplu în judeţul Neamţ, când, în urma construcţiei barajului, supravegherea arheologică a scos la lumină foarte multe situri arheologice. Descoperirea noastră constă într-o piesă din silex şi un alt fragment, găsite undeva la cinci metri în profilul lutăriei, atribuite clar paleoliticului. Nu putem să încadrăm cronologic exact, dar datările ne vor spune cărei perioade. Descoperirea este importantă pentru că deasupra piesei descoperite există o lentilă de cenuşă vulcanică. Sunt doar supoziţii la momentul acesta, că uneltele găsite aparţin paleoliticului superior. Noi am prelevat probe şi le-am trimis la laboratoare din ţară şi străinătate, dar răspunsurile le vom afla, cu siguranţă, abia la anul”, a declarat Mădălina Stănescu.

Descoperirea a fost una fortuită, iar arheologii sunt de părere că aceasta ar putea fi unică în ţară.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Cum eviți mirosul neplăcut la pornirea aerului condiționat în mașină

1:39

Sfaturi despre cum să faci față meselor de Paște ca să nu îți afecteze dieta

4:31

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

„Noi căutam situl cercetat de un colectiv al Muzeului Vrancei în anul 1995, în punctul Coasta Lacului de la Vităneştii de sub Măgură. Încercând să identificăm acel punct, ne-a prins ploaia şi am campat la marginea satului, în vecinătatea unei lutării. A doua zi, când ne-am trezit, am zis să verificăm şi această lutărie şi am avut o surpriză. Am găsit ceva mult mai interesant. Această lentilă de cenuşă vulcanică este extrem de importantă pentru că evenimente atât de importante s-au petrecut în jurul anilor 30.000 î.e.n. Că este vorba despre erupţia masivului Ciomatu de acum 30.000 de ani, ori erupţia campaniană de acum 39.000 de ani, doar datările ne vor oferi acest răspuns. Însă această descoperire este unică în ţară. Niciun paleolitic nu este asociat până acum, din câte cunoaştem, cu această lentilă de cenuşă, iar lentila este foarte vizibilă, nu este întreruptă de aluviuni. Zona în care a fost făcută descoperirea este extrem de ofertantă, de bogată. Deasupra terasei, la câteva sute de metri, ne apare ceramică de epoca Bronzului, spre marginea satului Pietroasele ne-a apărut ceramică neolitică din cultura Cucuteni”, a precizat Mădălina Stănescu.

Potrivit arheologului, paleoliticul este cel mai greu de cercetat, fragmentele găsite putând fi foarte uşor confundate.

„Siturile din paleolitic sunt cel mai greu de găsit. Din paleolitic găsim de obicei doar piatră şlefuită, fragmente din piatră, lame, lamele şi unelte finite, care sunt foarte mici şi pot fi uşor confundate. Diferenţa între paleolitic şi alte culturi este aceea că nu putem face o magnetometrie, să putem spune ce este în pământ. Pentru că ei nu aveau structuri de locuit. Poate ne apare o vatră, dar nu putem şti exact din ce perioadă este. Precizia de datare în paleolitic este de câteva sute de ani. Nu avem nici peşteri care să ne ofere o informaţie mai amplă. Ne ajută foarte mult pentru perioada paleoliticului aceste lutării, cariere de argilă, pentru că malul este rupt şi se văd straturile şi vârstele geologice”, a explicat arheologul.

Cercetarea arheologică în zonă a fost făcută de o echipă de la Universitatea Valahia din Târgovişte şi de la Muzeul Vrancei, între care doi profesori universitari, patru doctoranzi, doi voluntari şi câţiva studenţi.

Având în vedere venirea iernii, activităţile de teren au fost sistate pentru moment şi vor fi reluate în primăvară, când arheologii speră să obţină şi o finanţare din partea autorităţilor.

sursa: Agerpres.ro