Un sat din Italia se pregătește de sărbătoare: la sfârșitul lunii ianuarie va vedea din nou soarele, după trei luni de absență / Localitatea construită pe un versant sudic a rămas doar cu patru locuitori

Se află pe traseul Via Romea Germanica Imperiale, situată la sud, pe pantele Monte Cimone, în Apeninii Modena, între Parma, Bologna și Florența. Soarele răsare din nou în Magrignana pe 31 ianuarie, relatează Corriere della Sera.

I se spune orașul fantomă, poate nu atât pentru că are doar patru locuitori, cât pentru că, datorită poziției sale, la sud, lângă Muntele Cimone, în Apeninii Modena, timp de trei luni pe an, din noiembrie până în ianuarie, când soarele urmează o orbită mai joasă, rămâne în umbră.

Apropiindu-se de 31 ianuarie, ziua Sfântului Geminianus, după calendarul catolic, soarele se întoarce la Magrignana și, din acest motiv, și data este sărbătorită de mulți ani cu un festival. Atunci când soarele strălucește, clădirile istorice și casele de piatră din sat par să strălucească.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Cum putem scăpa de algoritmii nedoriți de pe rețelele de socializare

6:38

Alina Pătrăhău „dăruiește aripi” copiilor bolnavi

6:05

Mircea Miclea: Profesorii trebuie să aibă 1.500 euro salariu net / Avem o criză de sănătate mintală

7:38

Explicațiile unui istoric despre nostalgia după ziua de 1 Mai în regimul Ceaușescu

4:31

Câteva idei despre cum să faci din grătar o masă sănătoasă

4:50

Magrignana este un cătun din Montecreto (Modena). Numele satului pare să fi fost dat de familia romană Macri, sau poate chiar derivat de la împăratul Macrinus în secolul al III-lea d.Hr. Coloanele romanice încă prezente sunt o dovadă a vremurilor în care era un loc loc locuit și înfloritor.

În timpul Evului Mediu, a servit drept pasaj și a delimitat granița dintre dialectele emilian și toscan.

Printre comorile locale se numără o mică biserică din secolul al XVII-lea dedicată lui San Geminiano, patronul orașului Modena: conține fresce vii care dezvăluie îndemânarea artiștilor din trecut.

Astăzi, biserica este administrată de voluntari care au transformat vechile încăperi într-un muzeu de obiecte sacre și fotografii ale locuitorilor din 1850 încoace.