Un raport al Mathias Corvinus Collegium (MCC) din Ungaria, instituție apropiată de Viktor Orban, susține că Uniunea Europeană influențează activ alegerile în țările membre. România e prezentată ca exemplu de manual

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Vot distorsionat: Manualul UE pentru influențarea alegerilor naționale”, cel mai recent raport publicat, pe 24 martie, de Mathias Corvinus Collegium Brussels, încearcă să demonstreze că Bruxelles-ul nu mai este doar un observator al democrației, ci un actor activ care influențează modul în care se desfășoară alegerile din țările membre. 

Raportul susține că a identificat un „manual repetabil” prin care Uniunea Europeană reușește să interfereze în procesele electorale. Alegerile din România sunt folosite ca studiu de caz, iar argumentația e scrisă de Stéphane Luçon, un jurnalist francez stabilit în România, apropiat de AUR. 

MCC este un hub educațional condus de un apropiat al lui Viktor Orban și care are operațiuni și în România. O investigație a portalului ungar HVG a arătat în urmă cu câteva zile legăturile directe dintre MCC și structuri de influență ale Moscovei.

Cu doar două zile înainte de lansarea raportului MCC, aceeași temă a fost lansată de premierul Viktor Orban. El a acuzat UE că încearcă să influențeze alegerile din Ungaria de pe 12 aprilie.

 „Democraţia europeană este pe moarte pentru că economia sa nu are succes, din cauza cenzurii politice şi pentru că se amestecă deschis în alegerile naţionale”, a declarat Orban în discursul său la Conferinţa Acţiunii Politice Conservatoare, de la Budapesta.

Ce încearcă să demonstreze raportul

Documentul publicat de MCC este, de fapt, o colecție de articole scrise de jurnaliști din România, Cehia, Slovacia și Ungaria. Fiecare dintre acestea încearcă să demonstreze ipoteza lansată în raport – Uniunea Europeană a creat „o constelație în creștere de mecanisme supranaționale permite instituțiilor UE și actorilor afiliați să influențeze indirect condițiile electorale”.

Iar influența UE ar opera, susține raportul, prin mai multe pârghii: condiționări financiare, presiuni juridice, cadre de guvernanță digitală (Digital Services Act), producerea coordonată de narațiuni în rețele instituționale, media și ONG-uri

„Aceste procese nu necesită coordonare centrală explicită. (…)  Rezultatul este un context politic în care anumite rezultate sunt încurajate implicit, în timp ce altele devin structural dezavantajate”, scrie în document.

Iar autorii raportului avertizează – „acest fenomen ar putea marca o tranziție către o «democrație gestionată tehnocratic», în care alegerile rămân formal libere, dar sunt din ce în ce mai mult influențate din culise”.

Studiu de caz – România

Partea dedicată României în raport este cea mai amplă – aproximativ o treime, deoarece autorii consideră că aici influența UE s-a manifestat cel mai puternic. Contributorul, jurnalistul Stéphane Luçon, descrie România ca fiind „un regim hibrid” – tip de guvernare care combină elemente de democrație și autoritarism.

Raportul susține că, în timpul ciclului electoral prezidențial 2024–2025, mai multe straturi de influență s-ar fi intersectat. Cadrele de reglementare UE, în special conform Digital Services Act (DSA), ar fi interacționat cu narațiuni de informații, advocacy coordonat al ONG-urilor, infrastructuri de verificare a faptelor și semnalizare politică externă. 

Procesul de influențare, spune raportul, a culminat cu un rezultat fără precedent: anularea unei alegeri prezidențiale într-un stat membru UE. „Cazul românesc ilustrează cum mecanismele de guvernanță digitală și narațiunile de securitate pot trece de la atenuarea riscurilor informaționale la ruptură instituțională”.

Raportul abordează și alte două studii de caz – alegerile din Polonia și Cehia. Modelul de influențare în aceste cazuri ar fi fost de alt tip – condiționarea financiară pe termen lung. 

O parte din temele expuse în raportul despre România al hub-ului educațional apropiat de Viktor Orban, apar și într-un raport al Comisiei Juridice din Senatul SUA, privind politicile UE. Donald Trump este un entuziast susținător al actualului premier maghiar.

România, exemplu și în războiul Trump – Uniunea Europeană

Comisia Europeană interferează „în mod regulat” în alegerile naţionale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, scrie într-un raport al Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor a Statelor Unite publicat la începutul lunii februarie. 

Conform raportului, de la intrarea în vigoare a Legii privind serviciile digitale (DSA) în 2023, Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor pentru a cenzura conţinutul înaintea alegerilor naţionale din Slovacia, Ţările de Jos, Franţa, Republica Moldova, România şi Irlanda, precum şi înaintea alegerilor europene din iunie 2024. Iar partidele politice conservatoare sau populiste au fost dezavantajate în alegeri de aceste presiuni. 

Cele mai agresive măsuri de cenzură ar fi fost adoptate în timpul alegerilor prezidențiale din România, se menționează în raport.

Cine e Stéphane Luçon

Stéphane Luçon este un jurnalist francez stabilit în România de peste două decenii, soțul Mariei Lăcrămioara (Mara) Nicolescu, candidată AUR la europarlamentare în 2024. De altfel, ea a făcut reclamă raportului la care a contribuit soțul ei, într-o postare pe Facebook.

Postare pe pagina de Facebook a Marei Nicolescu despre raportul MCC.

Luçon este autorul unor analize publicate pe platforma sa de Substack și în alte spații media, în care acuză mecanisme de cenzură indirectă, moderare a conținutului online și influența unor actori diverși (ONG‑uri, platforme digitale, reglementări europene) asupra discursului public din România și nu numai. 

Ce legături are Mathias Corvinus Collegium cu România

MCC operează în România prin Fundația Mathias Corvinus Collegium, cu sediul central în Cluj-Napoca. Organizația și-a extins rapid rețeaua în orașe cu comunități maghiare semnificative, precum Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Satu Mare și Oradea.

Misiunea oficială a instituției este de a oferi programe educaționale extrașcolare pentru elevi și studenți talentați, cursuri de leadership, economie și relații internaționale. Totuși, criticii și analiștii politici văd în MCC un instrument de formare a unei noi elite intelectuale transilvănene loiale ideologiei Fidesz. Organizația promovează suveranismul și critica la adresa Uniunii Europene, servind ca platformă de export pentru modelul politic al lui Viktor Orbán.

MCC benefiziază de finanțări substanțiale din activele statului maghiar, precum și de la companiile ungare MOL și Gedeon Richter. 

În Cluj-Napoca, fundația MCC a cumpărat Hotelul Melody, o clădire istorică emblematică din centrul orașului, transformată în sediu și centru educațional. 

Fundația organizează anual evenimente de amploare, precum tabăra de la Sfântu Gheorghe sau conferințe la Cluj, unde sunt invitați speakeri internaționali, adesea aceleași figuri controversate menționate în investigația maghiară. Acestea servesc la integrarea tinerilor maghiari din România într-un ecosistem informațional controlat ideologic de la Budapesta.

VSquare, citat de G4Media.ro, a relatat că MCC, alături de un institut din Polonia, se numără printre organizațiile care au oferit „contribuții-cheie” celui mai influent think-tank al administrației Trump, The Heritage Foundation, inclusiv pe teme precum desființarea Comisiei Europene.