Un nou antisemit de modă veche: Jean-Luc Mélenchon

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Clasa politică și cea mai mare a presei au reacționat cu indignare la cel mai recentă provocare (n-am să-l numesc “derapaj”, un termen atât de des folosit în zilele noastre, greșit în opinia mea, pentru că presupune oarecum o gafă și nu o acțiune deliberată) antisemită a liderului spiritual al partidului Franța Nesupusă (LFI, extrema stângă).

„Voiam să spun ‚Epstein’, scuze, sună mai rusesc ,Epsteen’. Așa că acum veți spune Epsteen în loc de Epstein, Franckensteen în loc de Frankenstein”, a spus Mélenchon unui public amuzat la un miting electoral LFI la Lyon.

Mélenchon se referea la pedofilul american condamnat, mort în închisoare în 2019, al cărui nume este pronunțat în Statele Unite, diferit de pronunția germană și europeană în general.

Reacțiile nu s-au lăsat așteptate: ministrul de interne, centristul Laurent Nunez, descrie remarcile lui Mélenchon drept „abjecte”, în timp ce ministra egalității, Aurore Berge, scrie pe X că „antisemitismul în Franța poate fi exprimat în trei litere: L-F-I”.

Criticile la adresa lui Mélenchon au venit și din partea stângă a eșichierului politic. “A face publicul să râdă cântând pe „Stein”-ul lui Epstein, precum Mélenchon, a echivala evreul cu sionistul, cu maniacul genocidal cu nazistul, precum (Rima) Hassan (eurodeputată LFI, n.r.), a viza ‘dragonii cerești’ precum (David) Guiraud (deputat LFI, n.r.): acesta este un sistem. Și asta se numește antisemitism. Să mai fim surprinși. Și să luptăm împotriva lor.” a scris pe X eurodeputatul Raphael Glucksmann, liderul Partidului Piața Publică (PP, social democrat), un potențial candidat în alegerile prezidențiale din 2027, dat la același nivel al intențiilor de vot în sondaje cu Mélenchon, la 11 – 13%.

Presa l-a sancționat și ea pe liderul LFI “Antisemitism: noua derivă a lui Jean-Luc Mélenchon” titrează cotidianul de stânga Liberation. “Când un nume de familie evreiesc devine un instrument politic. De la Alain Soral la Jean-Luc Mélenchon, același reflex este îngrijorător: transformarea unui nume evreiesc într-un instrument de complicitate, batjocură sau suspiciune, chiar în inima sferei publice.” scrie hebdomadarul de centru-dreapta Le Point. Alain Soral este un extremist de dreapta și teoretician al conspirației franco-elvețian condamnat de mai multe ori pentru incitare la ură antisemită.

Discursul liderului LFI (care este fondatorul partidului, al cărui candidat a fost de trei ori în alegerile prezidențiale, dar unde nu are nicio funcție oficială) a fost ținut la Lyon orașul în care militanți ai unei grupări de extremă stângă (Tânăra Gardă) apropiate de partid și interzisă de guvern în 2025 au bătut cu sălbăticie un militant naționalist, Quentin Deranque, în marja unui miting ținut de Rima Hassan. Deranque a murit pe 14 februarie, la două zile după agresiune, din cauza rănilor primite. Lyon este orașul unde Klaus Barbie a fost șef al SS-ului, supranumit “Măcelarul din Lyon”, responsabil de deportarea a circa 14.000 de evrei și rezistenți anti-naziști.

Mélenchon a suferit o metamorfoză, spun mulți dintre cei care i-au fost apropiați, oameni de stânga. Deputatul Partidului Socialist (PS) Jerome Guedj l-a numit anul trecut “salopard antisemite” (nemernic antisemit) pe cel pe care odinioară l-a iubit, potrivit propriei declarații. Devenit un fanatic al cauzei pro-palestiniene, Mélenchon s-a apropiat de islamiștii francezi, dar în schimb respinge cu vehemență eticheta de antisemit, pretinzând că în Franța antisemitismul este “rezidual” în pofida statisticilor care arată o explozie a acestuia după atacul Hamas împotriva Israelului din 7 octombrie 2023.

Două cărți apărute recent, Pasiune Antisemită, scrisă de publicistul și avocatul Richard Malka, și Noii Antisemiți. Anchetă a unei infiltrate în rândurile ultra-stângii, de jurnalista Nora Bussigny, demască antisemitismul LFI, partid descris adeseori drept “o sectă”, promovat cu consecvență de Mélenchon.

Instrumentalizarea antisemitismului este considerată de mulți observatori o manevră cinică a lui Mélenchon în preajma alegerilor municipale din 15 și 22 martie. LFI, etichetat oficial de ministerul de externe partid de extremă stânga, decizie contestată în justiție, dar confirmată de Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță judiciară a țării, are puține șanse să câștige vreo primărie într-un oraș mare al Franței, cu scoruri care se situează undeva în jurul lui 10%.

Fără aceste voturi, stânga moderată nu poate spera la victorie în turul 2, cum este cazul la Paris, Lyon și Marsilia, cele mai mari trei orașe ale Franței. De aceea în rândurile PS, Verzilor și Partidului Comunist (PCF) s-a manifestat până acum o reticență de a rupe definitiv orice alianță cu LFI, cu care au prezentat candidați comuni la alegerile parlamentare din 2022 și 2024. Ultima ieșire publică antisemită a lui Mélenchon pare însă să fi umplut paharul la stânga, unde tot mai mulți realizează că fără o demarcare netă de LFI, orice victorie în alegeri este iluzorie. Sondajele arată că peste 60% dintre alegători sunt dispuși să voteze împotriva unui candidat LFI în turul 2 de scrutin, față de numai 45% care ar fi dispuși să voteze împotriva partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) până nu demult diabolizat pe scena politică franceză.