G4Media.ro

ULTIMA ORĂ: Deficitul bugetar preliminar în 2020 a fost de 9,79% din…

ULTIMA ORĂ: Deficitul bugetar preliminar în 2020 a fost de 9,79% din PIB, cel mai mare după criza financiară/ Jumătate din cheltuieli sunt provocate de pandemia COVID-19 și susținerea mediului de afaceri

Execuția preliminată a bugetului general consolidat la finele anului 2020 a înregistrat un deficit de 101,92 mld lei (9,79% din PIB). Este cel mai mare deficit bugetar după criza financiară.

Ministerul Finanțelor susține că jumătate din deficit e reprezentat de cheltuieli provocate de pandemie și susținerea mediului de afaceri. Limita maximă de deficit acceptata în UE este de 3%, dar pe durata pandemiei majoritatea statelor au depăsit-o cu mult.

18,12 mld lei reprezintă sumele pe care firmele ar fi trebuit să le plătească la bugetele de stat și au fost amânate la plată din cauza pandemiei.

Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de anul 2019. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 5,9 puncte procentuale de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 138,55 mld lei în creștere cu 20,8% comparativ cu anul anterior. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 53,2 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani, în creștere cu 9,5 mld lei față de anul precedent.

Comunicatul integral al Ministerului de Finanțe

Sume în valoare de 46,31 mld lei (4,45% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Creșterea deficitului bugetar aferent anului 2020, comparativ cu anul 2019, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie – decembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (18,12 mld lei),  (ii) de creșterea cu 2,72 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-decembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 9,5 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 15,07 mld lei.

De asemenea, pentru combaterea efectelor economice negative generate de pandemia COVID19, au fost aprobate o serie de programe guvernamentale de sprijin pentru susținerea activității IMM-urilor și a companiilor mari și întreprinderilor mici și mijlocii cu cifra de afaceri peste 20 milioane lei prin intermediul garanțiilor de stat, pentru în anul 2020 s-au acordat garanții în valoare de 12,48 mld lei (1,20% din PIB).

Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 322,52 mld lei în anul 2020, cu 0,4% peste nivelul încasat în anul precedent. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,7 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene (+0,8pp).

Pe de altă parte, veniturile curente au scăzut cu 2,4% (an/an), pe fondul contracției încasărilor din venituri nefiscale, TVA și impozit pe profit.

Totuși, evoluția din decembrie reflectă o îmbunătățire a dinamicii contribuțiilor de asigurări (+9,3%, an/an) și a veniturilor fiscale (+4,6%, an/an)[1].

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 24,33 mld lei în anul 2020, consemnând o creștere de 4,9% (an/an). Un aport însemnat la acest avans l-a avut dinamica încasărilor din impozitul pe veniturile pensii (+40,9%), a celor aferente Declarației unice (+9,2%), respectiv impozitul pe dividende (+7,9%).

În contextul în care dinamica fondului de salarii din economie a decelerat la 5,7% în perioada dec19-nov20 (an/an)[2], încasările din impozitul pe salarii[3] au crescut cu 2,4% în 2020. Evoluția lunară reflectă o revenire semnificativă în decembrie, de 15% an/an (Fig. 1).

Sursa: MF, INS, calcule proprii

Contribuțiile de asigurări au totalizat 112,25 mld lei în 2020, înregistrând o creștere marginală de 0,7% (an/an). Similar impozitului pe salarii, evoluția lunară a contribuțiilor reflectă o accelerare în decembrie (+9.3% an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie, de 5,8%.

Evoluția încasărilor din contribuții sociale a fost influențată de: (i) posibilitatea restructurării/eșalonării obligațiilor bugetare cu termen de plată până la 25 decembrie 2020, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și (iii) scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic)[4].

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,99 mld lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 5,2% (an/an)[5], în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 44,0% (an/an).

Evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, restructurarea/reeșalonarea obligațiilor fiscale, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,9 mld lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,15 mld lei în anul 2020, în scădere cu 15,4% (an/an). Dinamica acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, restructurarea/reeșalonarea obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA[6] au înregistrat 60,82 mld lei în 2020, în scădere cu 7,0% comparativ cu nivelul înregistrat în anul precedent. Evoluția lunară reflectă însă o recuperare însemnată în decembrie (+16% an/an, Fig. 3).

Evoluția încasărilor din TVA în anul 2020 a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 14,5%, an/an (+2,72 mld lei)[7] cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) posibilitatea restructurării/reeșalonării obligațiilor fiscale; (iii) evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 30,72 mld lei în anul 2020, în scădere cu 2,4% (an/an) față de nivelul înregistrat în anul precedent. Luna decembrie consemnează totuși o accelerare de 3,1% (an/an) a acestora.

Dinamica nefavorabilă din anul 2020 este explicată de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice[8] (-12,6%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat o creștere de 10,9% (an/an), susținută și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 3,77 mld lei în 2020. Deși au consemnat un avans semnificativ față de încasările înregistrate în anul precedent, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM[9].

Veniturile nefiscale au înregistrat 24,39 mld lei în 2020, în scădere cu 9,8% (an/an). Dinamica acestora a fost influențată în principal de veniturile din dividende, care s-au diminuat cu 2,0 mld lei.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 33,56 mld lei în anul 2020, în creștere cu 32,4% față de nivelul înregistrat în 2019.

  1. CHELTUIELILE bugetului general consolidat

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 424,43 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de anul 2019. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 5,9 puncte procentuale de la 34,9% din PIB în anul 2019 la 40,8% din PIB în 2020.

Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.

Astfel, până la finele lunii decembrie s-au plătit 4,25 mld lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 922,13 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,69 mld lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 96,15 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ și 121,9 milioane pentru indemnizații acordate pe perioada reducerii temporare a activității pentru profesioniști precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă în baza Legii nr.1/2005.

Cheltuielile de personal au însumat 109,98 mld lei, în creștere cu 7,5% comparativ cu  anul precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 10,6% din PIB, cu 0,9 puncte procentuale peste nivelul anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 323,47 milioane lei.

Au fost achitate, de asemenea, diferențele salariale prevăzute de Legea nr. 85/2016, restante din anul 2019 și sume aferente anului 2020 – pentru universitățile de stat, precum și tranșele aferente hotărârilor judecătorești având ca obiect drepturi de natură salarială în domeniul educației și justiției, în valoare aproximativă de 0,95 mld lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii  au fost 57,05 mld lei, în creștere cu 6,9% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 3,7% față de anul anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 138,55 mld lei în creștere cu 20,8% comparativ cu anul anterior. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 4,25 mld lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de  922,13 mil lei, precum și sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) în valoare de 2,69 mld lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că până la sfârșitul lunii decembrie plățile au fost de 3,6 mld lei, în creștere cu 31,1% comparativ cu anul anterior.

Cheltuielile cu subvențiile  au fost de 8,14 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli  au fost de 8,36 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (96,15 milioane lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 929,98 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 35,1 mld lei, cu 25,9% mai mari comparativ cu anul precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 53,2 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani, în creștere cu 9,5 mld lei față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administrația locală a investit cu 64,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 561,2 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

 

[1] În decembrie 2020, creșterea de 4,6% (an/an) a veniturilor fiscale a fost determinată în principal de dinamica veniturilor din TVA (+16%), accize (+3,1%) și impozit pe venit (+8,9%).

[2] creșterea câștigului salarial mediu brut la nivelul economiei cu 6,6% și scăderea efectivului de salariați cu 0,8%;

[3] În structura impozitului venit, încasările din impozitul pe venitul din salarii dețin o pondere de aprox. 80%.

[4] OUG nr. 30/2020, modificată prin OUG nr. 32/2020

[5] Dețin o pondere de aproximativ 95% în această categorie.

[6] Veniturile nete din TVA reprezintă diferența dintre TVA colectată sau brută și restituirile de TVA.

[7] Nivelul rambursărilor de TVA  a înregistrat o medie lunară de 1,8 mld. lei, peste media înregistrată înainte de instituirea stării de urgență ori cea a anului 2019 (1,6 mld. lei).

[8] Cu o pondere în total accize de aproximativ 55%.

[9] HG nr. 226/2020 privind stabilirea cuantumului taxei de licență pentru prelungirea unor licențe a frecvențelor radio și a condițiilor privind efectuarea plății.

 

sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Donează prin PayPal paypal icon
Donație recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Abonează-te la newsletter

13 comentarii

  1. Cind spuneti ,, sustinerea mediului de afaceri ,, va referiti si la plata salariilor celor din sistemul bugetar care au stat acasa ?!

    • Ei stiu ca trebuie sa aloce bani, ca asa fac altii in alte tari.
      De recuperarea TVA neincasat #nimic

  2. Măsurile de susținere economică pe caz de molimă în Ro reprezintă 4% din PIB. Decât.

  3. 101,92 mld RON, adică doar 20 miliarde de EUR ?
    20 miliarde de euro e un mizilic, mai facem un imprumut, și trai neneacă …
    Dacă și 2021 merge economia tot pe bubuială, mai imprumutăm 20 de miliarde de Euro, și tot așa ..
    Hai că se poate !

  4. SECRETUL FISCAL e cel mai mare „susținator al mediului de afaceri”.
    Doar firmele listate la bursa simt nevoia sa emitavfacturi.
    SRL-urile pot sa incaseze si cu facturi fictive… iau si eu un exemplu la intamplare: serviceurile auto – ce sa sustii la alea, ca nu ai nevoie de factura la `olei`

  5. Cheltuieli cu investitiile de 53, 2 mld lei???? Care investitii ? Macar cateva cu pondere mai mare , se poate? Miliardele de dolari date pe rachete unde le-au incadrat?

  6. ati ruinat țara. ati îmbogățit clientela apropiată politicului cu împrumuturi ce vor fi plătite de generații.
    SICTIR! ce ajutor in mediu privat sau vreo investiție….in ritmul ăsta nu o sa mai iasa nimeni la vot.

  7. Aprilie 2020 – Florin Pârțu: Economia României va ieși din această criză mai bine decât ne așteptăm

  8. Ăsta este mediul de afaceri , bazat pe subvenții și beneficii suplimentare din bugetul de stat , scutiri de taxe și impozite, evaziune fiscală și muncă la negru. După îi vezi pe la tv prosperi oameni de afaceri îți explică ei cum sunt mari antrepenori cum au făcut ei primul milion dar în spatele lor sunt ajutoare, subvenții din bani publici deci și din buzunarul meu. Cheltuieli cu pandemia peste normă, astea sun afaceri cu statul prin contracte supra umflate .

  9. Concludent: venituri 322 Mld lei, cheltuieli 424 Mld lei, cheltuieli cu personal=110; cheltuieli cu asistenta sociala=138. Deficit 102 Mld lei, adica 25% din venituri, care vin, evident, din imprumuturi. Bashca, o atitudine PNL eminamente ProBugetara: tinere acasa a bugetarilor cu salarii de 100%, cresterea efectivelor de bugetari cu 15.000 de capete, megapomeni pentru medici si asistente, ba si pentru aburicii din prefecturi: prime covid, sporuri de covid ce ajung la 80%, iar acum prime de convingere catre vaccinare pentru medicii de familie, 30 lei/cap de idiot convins (ca si cum, daca medicul ar sti ca vaccinul e bun nu l-ar convinge pe pacient, gratis), plata recuperare ore cu 100 lei/ora pentru profesori (care au fost deja platiti pentru acele ore). Deci o risipa bugetara greu de inteles… si mai ales in conditiile datelor statistice de mai sus.

  10. Cum sa nu ai deficit când când ai pensii speciale nenumărate, când nu știi câți au pensie specială și salariu de la stat, când toți pensionarii speciali lucrează în diferite structuri ale statului, când mediul de afaceri se bazează pe subvenții de la stat și contracte doar cu statul, când salariul minim pe economie nu este mărit și nuse întorc la lucru oamenii de afară, când agricultura în loc sa fie motorul economiei ea este o gaură neagră în buget.

  11. Numai pensiile speciale conteaza! Ele trebuie platite cu orice pret, fiindca asta e Romania, o natie de ticalosi slugarnici, iar ticalosia trebuie rasplatita, nu conteaza ca moare sectorul privat!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.