Donează aici. Susține o presă liberă.
Funcționăm ca organizație non-profit, iar banii rezultați din contribuțiile cititorilor sunt destinați integral finanțării proiectului G4Media.
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
Cea mai vastă zonă de liber-schimb din lume (600 de milioane de consumatori şi circa 30 % din PIB-ul mondial) a fost creată acum, transmite publicația Les Echos, preluată de Rador. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, însoţit de preşedintele Consiliului, Donald Tusk, au semnat marţi la Tokyo, împreună cu premierul japonez Shinzo Abe, acordul de liber schimb între cele două blocuri economice.
Parlamentele european şi japonez urmează să ratifice acest text, care va putea intra în vigoare începând de anul viitor. «Ziua de astăzi este una istorică, deoarece celebrăm semnarea unui acord comercial extrem de ambiţios între cele două cele mai mari economii ale lumii», au declarat cei trei semnatari. Evenimentul «arată lumii voinţa politică de neclintit a Japoniei şi a Uniunii Europene de a deveni campioanele liberului-schimb şi de a duce lumea în această direcţie, deşi protecţionismul se răspândeşte tot mai mult», a insistat Shinzo Abe. «Trimitem un mesaj clar afirmând că noi facem front comun împotriva protecţionismului», a subliniat la rândul său Donald Tusk.
Un miliard de euro economie
De facto, acordul suprimă marea majoritate a drepturilor de vamă ce trebuia obţinute (un miliard de euro în fiecare an) de către întreprinderile Uniunii Europene. Sectorul agroalimentar european este unul din marii beneficiari, deoarece 85 % din produsele Uniunii vor putea intra în Japonia fără drept de vamă. Sunt prevăzute perioade de tranziţie. Pentru vită, de exemplu, taxele impuse vor trece progresiv de la 38,5 % la 9 % în 15 ani. Orezul, un produs simbolic pentru japonezi, este exclus din acord.
Peste 200 de indicaţii protejate
Tokyo se angajează să recunoască peste 200 indicaţii geografice protejate, dintre care 40 produse franceze precum Roquefort, prunele uscate de Agen, Comté, jambonul de Bayonne sau stridii Marennes Oléron. Negocierile au fost complexe în special în privinţa unor produse lactate, sector sensibil pentru Tokyo. Acordul va elimina drepturile de vamă foarte ridicate pe mai multe tipuri de brânză, dar perioada de tranziţie va putea dura 15 ani.
Acces la pieţele publice
Acordul facilitează de asemenea pentru întreprinderile din Uniunea Europeană furnizarea de servicii pe piaţa japoneză, în special în sectoare ca telecomunicaţiile, transporturile şi serviciile financiare, păstrând în acelaşi timp dreptul de a proteja serviciile publice. Textul garantează un acces non discriminatoriu al întreprinderilor europene pe pieţele publice în 48 de mari oraşe japoneze. Se deschide sectorul feroviar al Japoniei. Japonezii obţin la rândul lor un acces liber pe piaţa europeană pentru industria de automobile, însă doar la capătul unei perioade tranzitorii de şapte ani, în medie.
Protecţia investiţiilor, principalul punct de împotmolire a discuţiilor, nu este cuprinsă în acord. De aceea, textul nu necesită să fie ratificat de parlamentele naţionale ale ţărilor Uniunii.
Armonizarea protecţiei datelor
Cu câteva ore mai devreme, liderii au convenit un acord complementar referitor la schimb şi la datele personale, recunoscând echivalenţa sistemelor lor de protecţie. Cetăţenii japonezi şi europeni vor beneficia de o protecţie a datelor personale, în timp ce întreprinderile vor putea transfera, într-un mod sigur şi gratuit, datele dintre cele două blocuri economice. Sistemul pus în scenă ar urma să devină operaţional până în toamna viitoare.
Traducerea Rador: Ruxandra Lambru
Foto: Comisia Europeană
EU(Germania) se aliaza cu Japoinia … hmm .. cand s-a mai intamplat asta 😕 🙂
Credeți că Donald înțelege ceva din asta?
Rugam redacția sa ne facă o scurta precizare despre ce înseamnă „protectia investițiilor”. Ar merita specificat. Mulțumim.
Nu vă faceţi griji; România nu intră la acest capitol pe motive de incompetenţă, haos legislativ si perenitate a investitiilor complet imprevizibila.
În schimb intră la punctul tratatului ce detaliază cele „200 de indicaţii geografice protejate”. România se bucură de o „indicaţie” majoră şi anume cea a MUZEULUI SATULUI DIN BUCURESTI, eventual CIMITIRELE DIN TELEORMAN, ceea ce ar dubla „indicaţiile” noastre.
Oferta exista pare-se. Brexit si SUA protectionista se inscriu pa una din directii. Acordul UE-Japonia, probabil va urma si Canada, cealalta directie. China e un fel de fundal mondial care va avea tot timpul balanta exporturilor pe plus exagerat cu toata lumea asadar se anuleaza. Sa vedem cine la cine va miji.. .