UE ia în calcul o taxă pe deșeurile din plastic pentru a acoperi „deficitul Brexit” din buget. Bruxelles-ul speră să-și mărească veniturile printr-o taxă pe deșeurile nereciclate și să revigoreze tranzacționarea carbonului

Bruxelles-ul pregătește o nouă inițiativă menită a institui o taxă pe plastic la nivelul întregii UE și a utiliza profiturile rezultate din tranzacționarea carbonului pentru a depăși impasul legat de finanțarea următorului buget pe termen lung al blocului, potrivit Financial Times.

În timp ce UE27 se pregătește de negocieri tensionate privind următorul buget pe șapte ani (începând din 2021), oficiali și diplomați au declarat pentru Financial Times (FT) că statele membre sunt gata să convină asupra unei taxe pe reciclarea plasticului – primul venit obținut la nivel UE care va fi direcționat spre vistieria blocului, de la instituirea TVA-ului.

„Avem un deficit Brexit. Statele membre știu asta și vor trebui, în cele din urmă, să accepte noi surse de venit”, a declarat un demnitar UE.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05:35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Ca parte a proiectului ei inițial de buget din 2018, Comisia Europeană propunea o taxă pe plasticul nereciclat, cu veniturile urmând a fi colectate la bugetul comun, iar nu la guvernul care o percepe. Suprataxa ar putea aduce estimativ 42 de miliarde de euro în intervalul bugetar ce se va încheia în 2027.

Deși Comisia și Parlamentul European (EP) pledau în mod obișnuit pentru instituirea unor taxe pan-UE, la fel de obișnuită este și rezistența opusă de statele membre față de tentativele de redirecționare a veniturilor de la vistieria lor națională la cea de la Bruxelles.

Însă dezbaterea privind așa-zisele „resurse proprii” s-a transformat, în contextul în care actuala rundă de negocieri s-a dovedit a fi deosebit de tensionată din cauza găurii de 15 miliarde de euro pe care o lasă în buget plecarea Regatului Unit. Cinci guverne „frugale” – Germania, Olanda, Suedia, Danemarca și Austria – au declarat că doresc un buget nu mai mare de 1% din PIB-ul național, cu mult sub propunerea Comisiei de 1,1% și a PE de 1,3%.

Pe lângă taxa pe plastic, Comisia va încerca să convingă guvernele să accepte un plan chiar mai controversat, anume redirecționarea profiturilor ETS (sistemul UE de plafonare și tranzacționare a emisiilor de carbon) la bugetul comun.

Profiturile rezultate de la ETS sunt în prezent colectate de statele membre. Zece dintre cele mai sărace state UE – între care Polonia, Bulgaria, Ungaria și România – primesc o parte din profiturile ETS pentru a le investi în proiecte cu carbon redus.

Un oficial UE a declarat că Comisia va propune direcționarea la buget a unei părți considerabile a profiturilor ETS odată cu o altă propunere, de restructurare a ETS, urmând a fi formulată la jumătatea anului.

Comisia vrea ca ETS să devină o sursă mai profitabilă de fonduri noi, încercând să extindă sistemul pentru a include și industria maritimă și concomitent să reducă numărul cotelor gratuite acordate companiilor aeriene, în încercarea de mărire a prețului carbonului, conform cu al său Plan Verde European.

Un demnitar a avertizat că negocierile pe marginea reformei ETS și a destinației profiturilor sale vot fi mult mai aprinse decât în cazul taxei pe plastic. „E întotdeauna mai ușor să creezi noi surse de venit decât să iei bani deja existenți, cum e cazul ETS”, a declarat persoana.

În 2018 Comisia a propus să preia la buget 20% din veniturile ETS. Zsolt Darvas de la grupul de reflecție Bruegel a declarat că suma de bani aflată în joc e neglijabilă, estimând-o la 2,1 miliarde de euro pe an, adică 14,7 miliarde în exercițiul bugetar 2021-27, depinzând de prețul carbonului și volumul tranzacționat.

Țările sărace care primesc o parte din fondurile ETS vor ridica probabil cele mai mari obiecții, afirmă unii diplomați. Ideea va trebui aprobată cu unanimitate.

Orice măsuri capabile a deschide calea pentru resurse proprii ale UE probabil va întâmpina de asemenea rezistență din partea țărilor sceptice în privința conferirii către UE a puterii de a colecta impozite.

Helen McEntee, ministrul irlandez pentru afaceri UE, declara pentru FT în decembrie că mai e de lucru la modalitatea de instituire a unei taxe pe deșeuri din plastic, iar în ce privește trecerea resurselor ETS la bugetul comun, țara ei nu este de acord.

„A spune că ar putea fi cumva implementată sau că am putea avea o propunere credibilă de acum până la anul pur și simplu nu este realist pentru noi”, a declarat dna McEntee.

Dar diplomați ai guvernelor „frugale” care sunt contribuabili neți au afirmat că sunt pregătiți să accepte resurse proprii [ale UE – n.trad.], dacă astfel se va respecta plafonul de 1% din PIB propus de ele.

Un diplomat a declarat că statele membre nu vor accepta ideea taxei pe plastic decât la un final încrâncenat de negocieri, ca tentativă de a convinge și PE.

„Va fi iepurele pe care-l vom scoate din pălărie pentru a determina parlamentul să accepte”, a declarat diplomatul.

Articol de Mehreen Khan și Sam Fleming / Traducere: Andrei Suba (Rador)

Sursa foto: pexels.com