Tunurile politice și imobiliare din Legea Deca. Proiectul întoarce definitiv școala cu fața către ierarhiile politice de putere / Analiza proiectului cu care Iohannis vrea să își salveze mandatele

Rectorii-parlamentari-politicieni vor putea să conducă universitățile încă 10 ani de aici înainte, unii cumulând peste 20 de ani de șefie a comunităților pe care topurile internaționale le notează tot mai slab din punct de vedere academic. Finanțarea pe bază de excelență, prin cercetare, este aproape anulată pentru viitor și dispare ierarhizarea programelor de studii care să le arate viitorilor studenți facultățile performante. Universitățile își vor primi finanțarea într-un sistem guvernat de o puternică viziune de stânga, în care banii puțini sunt împărțiți tuturor frățește, fără a avea o evaluare riguroasă a rezultatelor științifice și academice.

În același timp, în preuniversitar, viitorii profesori din școli și licee vor fi învățați de aceleași rețele universitare din prezent, vor fi prinși în hora politică și administrativă greoaie prin aceeași angajare la centru și nu la școală, prin titularizarea care le va continua veșnicia celor lipsiți de performanță, iar directorii de școli care vor mișca în front vor putea fi dați afară de viitorii inspectori școlari încă și mai ușor decât acum. Cine vor fi viitorii inspectori? Se vor numi directori de Direcții Județene de Învățământ Preuniversitar (DJÎP), iar ce se întâmplă cu colegii lor de la celelalte Direcții județene de agricultură, cultură, de asistență socială etc și pe câți îi vedem în dosarele anunțate de DNA ne creează o imagine limpede a viitorului acestor instituții, reformate de Deca pe model surprinzător de vechi și nefuncțional.

Ligia Deca a preluat Educația în urmă cu 5 luni în cadrul unei ceremonii în care a executat o plecăciune ce exprimă supunere totală față de președintele Klaus Iohannis, pe care l-a servit 7 ani din funcția de consilier prezidențial pe educație. Ea a publicat în dezbatere scurtă, de doar 10 zile (care s-au transformat în 9, potrivit datelor publicate pe edu.ro) două proiecte de Legi ale învățământului care supun la rândul lor învățământul din România rețelelor de putere politică ce conduc România. Și înțelegem perfect de aici că așa trebuia să fie, de vreme ce Ligia Deca este autorul de facto al Raportului „România educată”, cea care a umplut cartea prezidențială cu măsuri și obiective, cu „banalități solemne”, cum le numea Mircea Miclea și poze cu șeful, fără niciun cuvânt despre autorii care să-și asume viziunea.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Proiectul vizionar pe care îl aștepta societatea civilă este, de fapt, o sumă de prevederi ce servesc interesele directe ale celor care au negociat această lege. Întâiul interes servit este cel al președintelui, care prin legea scrisă de fosta sa consilieră își rezolvă și o problemă de 20 de ani: Deca îi legalizează rezervarea postului de profesor titular la Colegiul Brukenthal din Sibiu. Concret, proiectul de lege a învățământului preuniversitar prevede că Președintele României își poate păstra un post de profesor titular, pe perioada exercitării mandatului/funcției (detalii aici).

Amintim că președintele Klaus Iohannis a fost inspector școlar general al județului Sibiu, înainte de a deveni primar al Sibiului și apoi președinte. Ce se va întâmpla cu viitorii inspectori școlari județeni? În noul proiect de lege a învățământului realizat de fosta sa consilieră Ligia Deca, viitorii inspectori, care se vor numi de-acum înainte directori de Direcții județene, vor putea să îi demită pe directorii de școli încă și mai rapid decât o fac astăzi, printr-o propunere cu un simplu aviz de la Consiliul de Administrație, după cum a arătat fostul ministru Mircea Miclea în analiza sa asupra proiectelor de legi Deca.

De remarcat că soția președintelui Klaus Iohannis este profesoară „la un liceu de prestigiu din Sibiu“, după cum arată prezentarea făcută de președinte chiar în propriul CV de pe site-ul oficial al președinției. Ce câștigă viitorii inspectori școlari (directori de direcții, cum se vor numi) și directorii acestor licee de prestigiu, prin Legea propusă de consiliera președintelui Iohannis? O iluzie de putere care va deveni realitate doar dacă vor avea cheie politică, dacă bat palma cu baronii locali care-i girează în funcții și care la rândul lor își vor cere și primi tainul de la conducătorii școlilor.

Foștii inspectori, deveniți și ei directori de direcții județene, vor putea să-și ocupe liniștiți locurile de consilieri județeni sau locali, în continuare, după ce Deca a cedat presiunii partidelor de a nu legifera incompatibilitatea între școli și administrații publice politice. Acești conducătorii de direcții județene rămân cozile de topor ale partidelor, făcute să cioplească până la analfabetism funcțional orice profesionist, director de școală prin concurs, care și-ar putea imagina că va putea face management în școală fără direcții de la partid. Să nu uităm, finanțarea pentru formarea profesorilor, cheltuielile de investiții și de utilități vin tot prin primărie, adică nu vor veni dacă directorul nu spune „Da“ compromisului.

Ce câștigă directorii de școli? Nimic – salariul lor nu este reglementat că va fi cel mai mare dintr-o școală, așa cum promitea fostul ministru Cîmpeanu, respectul pentru funcția lor nu este cu nimic impulsionat prin noul act normativ, orice implicare în proiectele europene și de investiții pentru școală va fi făcută tot fără plată, ca acum, fiind introdusă în lege această ineptă prevedere anti-reformă. Directorii de colegii care au cerut și primit organizara de examene de admitere în liceele lor își vor vedea acum metoda discriminatorie pusă în practică, dacă va rămâne așa și după dezbaterea parlamentară. Așa cum spunea președintele CNCD, Csaba Asztalos, va transforma pe cei 40% dintre elevii care intră pe locurile rezervate celor fără examen suplimentar, în elevi „second-hand”?

Își vor declina inspectorii și directorii de colegii prestigioase puterea în tranzacții politice, financiare și de influență care să hrănească protipendada locală și care, în cele din urmă, să le asigure lor înșiși și apropiaților lor veșnicia în posturi de conducere a învățământului? Cine ar putea garanta contrariul, când diagnoza la zi publicată chiar de ministerul condus de Ligia Deca arată că toate funcțiile de conducere din inspectoratele școlare și casele corpului didactic sunt ocupate politic, prin detașare, și că peste 1.700 de directori de școli sunt puși tot politic. Nimic din legile propuse de Deca nu vine cu un mecanism care să forțeze societatea să se decupleze de aceste practici, nimic în afara schimbării denumirii unor instituții.

Tunuri imobiliare cu terenurile și clădirile școlilor

O surpriză a legilor publicate de fostul consilier al președintelui României este permiterea tunurilor imobiliare cu terenurile și clădirile liceelor și școlilor. Regăsim în proiectul de lege a învățământului preuniversitar publicat de Ligia Deca și prevederile care fac posibile tunuri cu terenurile școlilor, introduse prima dată în proiectul legii Cîmpeanu. Concret, Deca menține în proiectul său de lege posibilitatea ca autoritățile locale să schimbe, fără avizul ministrului Educației, destinația terenurilor și a clădirilor folosite de liceele agricole, școlile și grădinițele de stat.

• Citește analiza integrală pe Edupedu.ro