Trump vorbește de declararea stării de ugență pentru a construi zidul la granița cu Mexic. O astfel de decizie poate presupune trimiterea armatei pe străzi sau blocarea accesului la internet

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Președintele Donald Trump a afirmat vineri, după o întâlnire cu liderii democrați și republicani la Casa Albă, că ar putea declara starea de ugență națională pentru a ocoli Congresul american și a construi zidul la granița cu Mexico. „Absolut, putem apela la starea de urgență națională. Nu am făcut-o, dar pot să o fac… și putem construi zidul foarte repede,” a spus el în Rose Garden, la câteva minute după finalul întrevederii cu liderii celor două partide tradiționale americane, în care s-a abordat subiectul închiderii parțiale a guvernului federal și securitatea frontierelor.

Declarația liderului de la Casa Albă legată de o eventuală stare de urgență a provocat imediat o dezbatere animată pe scena politică din Statele Unite, căci o astfel de hotărâre ar putea include înghețarea conturilor bancare ale americanilor, blocarea accesului la Internet sau trimiterea de soldați pe străzile orașelor din America.

Unii analiști sunt convinși că, pentru a-și îndeplini promisiunea electorală făcută alegătorilor săi republicani vizând zidul de la granița mexicană, Trump ar putea recurge la o astfel de decizie extremă. Alții sunt convinși însă că liderul de la Casa Albă joacă la cacealma și, amenințând cu declararea stării de urgență, vrea să forțeze mâna democraților, care nu se arată dispuși să îi ofere cele cinci miliarde de dolari solicitate pentru proiectul său de securizare a frontierei. Nu puțini sunt cei care susțin și că posibila implementare a stării de urgență va fi contestată de democrați la tribunal, prelungind la nesfârșit starea de tensiune și diviziunea profundă din societatea americană.

Să presupunem totuși că Trump va declara starea de urgență. Ce înseamnă acest lucru?

La sfârșitul întrevederii de aproape două ore cu liderii din Congres, Trump a afirmat că ar putea declara starea de urgență națională și să ordone construcția zidului pe care l-a promis la frontiera de sud a Statelor Unite, fără să mai aibă aprobarea legislativă. „Absolut, putem apela la o stare de urgență națională care vizează securitatea țării noastre. Nu am făcut-o. Pot să o fac. Pot să o fac. Putem declara o stare de urgență națională și putem construi (zidul) foarte repede… Este un alt mod de a o face. Dacă o putem face printr-un proces negociat, îi vom da o șansă.”

Întrebat dacă această poziție reprezintă o amenințare pentru democrații care refuză să cedeze, Trump a răspuns: „Nu ameninț pe nimeni, dar îmi este permis să fac asta.” Liderul american a mai spus că ar putea confisca terenurile celor care locuiesc la graniță „sub versiunea militară” a legii exproprierii, care permite guvernului trecerea forțată a unui bun din proprietatea privată în proprietatea publică, în vederea executării unor lucrări de utilitate publică, fără să riște acțiuni în instanță.

Întâlnirea de la Casa Albă a venit în contextul în care administrația federală a intrat în cea de-a treia săptămână de blocaj parțial,din cauză că Congresul şi Casa Albă nu reușesc să ajungă la un compromis cu privire la buget şi la finanţarea construirii unui zid la frontiera cu Mexic.

Aproximativ 800.000 de angajați federali din totalul de 2.1 milioane, adică mai mult de o treime, sunt afectați într-un fel sau altul de închiderea parțială a guvernului federal. Aproape jumătate au fost trimiși acasă fără să fie plătiți, în timp ce restul continuă să muncească fără însă să existe garanția că vor fi plătiți retroactiv atunci când situația va reveni la normal.

Deocamdată, nimeni nu știe cu exactitate cât va dura această situație, mai ales că președintele Trump și liderii democrați continuă să se mențină fiecare pe poziții, refuzând cu obstinație să accepte solicitările celeilalte tabere. De altfel, liderul republican a afirmat vineri că va fi „mândru” să facă „lucrul corect” și să mențină guvernul blocat pentru „luni și ani de zile” dacă nu va primi banii necesari pentru zidul de la frontieră.

Câteva explicații

Indiferent de ceea ce afirmă unii sau alții dintre analiștii sau politicienii americani, care au luat peste picior afirmațiile liderului de la Casa Albă, câteva lucruri sunt certe:

• Președintele Trump are dreptul și autoritatea legale de a declara starea de urgență națională conform National Emergencies Act – NEA din 1976, iar puterile sale în acest caz sunt extinse și, în mare parte, nu se supun controalelor legislativului. În momentul în care președintele declară o „urgență națională” – o decizie care se află în întregime la îndemâna sa -, multe din limitele legale impuse autorității sale de Congres și de Constituție nu se mai aplică.
• Potrivit National Emergencies Act, președintele beneficiază de autoritate absolută de a emite o declarație privind starea de urgență – dar trebuie să precizeze în declarație ce atribuții intenționează să folosească, să publice actualizări periodice dacă decide să invoce alte puteri și să informeze Congresul la fiecare șase luni despre cheltuielile guvernului în timpul situației de urgență. Starea de urgență expiră după un an, cu excepția cazului în care președintele o reînnoiește, iar Senatul și Camera Reprezentanților trebuie să se întâlnească la fiecare șase luni, ca să ia în considerare terminarea situației.
• Premisa care stă la baza exercitării puterii prezidențiale în situații de urgență este simplă: puterile avute de guvern în mod obișnuit ar putea fi insuficiente în momente de criză, iar modificarea legii pentru a oferi puteri mai mari ar putea fi prea lentă și greoaie. Aceste puteri în situații de urgență sunt menite să dea guvernului un ajutor temporar până când urgența respectivă va trece sau dacă există suficient timp pentru a schimba legea prin procese legislative normale.
• Interesant este însă că, spre deosebire de constituțiile moderne ale multor alte țări, care precizează când și cum poate fi declarată starea de urgență și ce drepturi pot fi suspendate, Constituția Statelor Unite nu include prevederi separate pentru situații de urgență. Cele câteva prevederi existente se referă doar la Congres, nu la președinte. Unii cercetători legali consideră că Constituția conferă președintelui puteri de urgență inerente, făcându-l comandant șef al forțelor armate sau conferindu-i o putere executivă largă și nedefinită. De altfel, de-a lungul istoriei Statelor Unite, diferiți președinți au citat aceste puteri constituționale atunci când au luat măsuri drastice care nu au fost autorizate – sau, în unele cazuri, au fost interzise explicit – de către Congres (internarea în lagăre, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a cetățenilor de origine japoneză de către Franklin D. Roosevelt sau programele de interceptare a convorbirilor telefonice și de tortură autorizate de către George W. Bush după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001).
• Odată declarată starea de urgență, există peste 100 de dispoziții speciale la care liderul de la Casa Albă poate apela, între care trimiterea soldaților pentru a înăbuși revoltele interne și blocarea mijloacelor de comunicație pe teritoriul Statelor Unite. Cele 123 de dispoziții (listate de către Brennan Center for Justice de la NYU School of Law) au fost adoptate de către Congres pentru a acorda președintelui mai multă libertate în timpul unor crize de natură militară, economică, de muncă etc.
• Declararea stării de urgență pentru construirea zidului de la frontiera cu Mexic, fără a mai obține aprobarea Congresului, nu este însă o soluție simplă. Există prevederi legale care permit președintelui să ordone proiecte de construcție militară în timpul războiului sau ale stării de urgență națională, dar banii ar trebui să vină din fonduri ale Departamentului Apărării alocate de Congresul de la Washington în alte scopuri. O astfel de mișcare poate determina congresmenii, inclusiv unii republicani, să ia atitudine și să conteste folosirea banilor armatei în scopuri diferite de cele strict militare.
• Orice decizie a lui Trump în acest sens va fi confruntată în mod inevitabil de acțiuni juridice din partea democraților. Nu este astfel exclus ca orice ordin prezidențial de construire a zidului de la granița mexicană să fie „sufocat” de acțiuni în instanță care să îl blocheze la nesfârșit. „Autoritatea președintelui în acest domeniu este rezervată războaielor și unor urgențe naționale reale. Afirmarea acestei autorități pentru a construi un zid extravagant este dubioasă din punct de vedere juridic și ar putea duce la o contestare în instanță,” a afirmat un purtător de cuvânt al Nitei Lowey (New York), șefa Comitetului privind Finanțele din Camera Reprezentanților.
• Confruntat cu opoziția democraților și cu refuzul acestora de a aproba fonduri pentru zid, Trump ar putea însă recurge până la urmă la declararea stării de urgență. Stilul său complet atipic și care nu se supune normelor cu care eram obișnuiți pentru o asemenea funcție ar trebui să fie avertismente pentru democrați, care să îi facă să își reconsidere tactica adoptată până acum. Trump a fost criticat deseori pentru deciziile luate, fără însă ca el să țină cont de criticile care i s-au adus. De ce nu ar face la fel și acum, mai ales că este o mișcare care l-ar avantaja în ochii bazei sale electorale și i-ar aduce puncte politice prețioase?
• Folosirea unor fonduri ale Departamentului Apărării și utilizarea de soldați pentru construcția fondului în cazul stării de urgență nu este o idee nouă. În decembrie de exemplu, într-un context similar, Trump a scris pe Twitter că ar putea folosi armata pentru construcția zidului: „Dacă Democrații nu ne dau voturile pentru a ne securiza Țara, Armata va construi restul secțiunilor din Zid.” Departamentul Apărării a confirmat atunci că mișcarea președintelui ar fi complet legală și este acoperită de Secțiunea 10 din US Code, referitoare la forțele armate ale Statelor Unite: „În cazul unei declarații de război sau al declarației Președintelui privind declararea unei stări de urgență națională în conformitate cu Legea Națională privind Situațiile de Urgență (50 USC 1601 și următoarele) care necesită folosirea forțelor armate, secretarul apărării … poate iniția proiecte de construcție militare și poate autoriza secretarii departamentelor militare să inițieze proiecte de construcții militare, care altfel nu sunt autorizate prin lege și care sunt necesare pentru a sprijini o astfel de utilizare a forțelor armate.”
• Unele voci cred că amenințarea lui Trump referitoare la declararea stării de urgență nu este serioasă și că el încearcă să-i pună în dificultate pe democrați în timpul negocierilor din această perioadă. Dacă aceasta este strategia lui – și nimic altceva -, doar timpul ne va lămuri.

Ce presupune starea de urgență?

În timpul declarațiilor făcute vineri în Rose Garden, Trump nu a oferit detalii legate de starea de urgență națională. Diferite surse au afirmat pentru ABC News că discuțiile se află încă la „nivel de lucru,” adăugând că există o serie de mecanisme legale care sunt luate în considerare înainte de anunțarea unei astfel de decizii. Unul dintre scenariile avute în vedere este un decret executiv care să prevadă banii necesari pentru construirea a aproximativ 185 de km de zid la frontieră pe terenuri deținute de Departamentul Apărării, acest lucru reprezentând aproximativ 5% din granița de peste 3.215 km.

Cert este că dispozițiile speciale aflate la îndemâna președintelui în cazuri de stare de urgență se referă la o gamă extrem de variată de lucruri, de la mărimea și compoziția armatei la exporturile de produse agricole și contractele publice. În cea mai mare parte, președintele este liber să folosească oricare dintre ele, atât în interiorul, cât și exteriorul Statelor Unite. Legea privind Situațiile de Urgență nu impune ca puterile invocate să se refere în mod explicit la natura sării de urgență.

Printre altele, președintele:

* poate chema în serviciu activ rezerviștii și membrii Gărzii Naționale;

* poate trimite armata pe străzi, pentru a înăbuși orice revolte civile, mai ales că Constituția americană nu interzice militarilor de a acționa ca forțe de poliție în situații de criză;

* poate prelua controlul traficului de internet în Statele Unite, blocând accesul la anumite pagini, monitorizând emailuri etc.;

* poate prelua controlul și tăia complet accesul la mijloacele de comunicație, sisteme de computere și la infrastructura de comunicație existente;

* poate apela la puteri economice sporite, prevăzute de International Emergency Economic Powers Act –IEEPA, adoptat în 1977, care includ printre altele înghețarea activelor bancare ale unor americani, blocarea de tranzacții financiare, anularea asigurării medicale, autorizarea Departamentului Trezoreriei de a lua măsuri împotriva celor considerați că reprezintă o amenințare la adresa securității naționale (de exemplu, cei care oferă ajutor solicitanților de azil din America Centrală) etc.

Surse: BBC, Brennan Center, Defense One, ABC News, New York Post, Congress.gov