Trump ar fi putut declasifica secretele nucleare „ultra-sensibile” ale unui guvern străin

Este posibil ca fostul președinte american Donald Trump să fi declasificat un document despre capacitățile de apărare nucleară ale unei alte țări, dacă este adevărat că materialul depozitat la Mar-a-Lago a fost declasificat, relatează Newsweek.com.

Un document despre apărarea unui guvern străin, inclusiv despre capacitățile sale nucleare, se afla printre materialele stocate la reședința lui Trump din Florida, potrivit The Washington Post.

Ziarul a relatat marți seara că un material care conținea informații despre pregătirea de apărare nucleară a unui guvern străin se afla printre documentele confiscate de FBI în timpul raidului din 8 august de la Mar-a-Lago, citând surse anonime familiarizate cu această chestiune.

Recomandări Video:

Articolul continuă mai jos...

Din scaunul rulant, campion național la raliu intrat în Cartea Recordurilor

4:58

Sfaturi pentru a evita să te simți prea plin după o masă

05;35

Dispozitivul care va fi obligatoriu pe mașinile înmatriculate începând cu 6 iulie 2024

2:50

Au fost operați primii pacienți în spitalul construit din donații de asociația „Dăruiește Viață”

23:06

Cine sunt trolii și cum îi identificăm?

6:57

Unele dintre documentele confiscate erau atât de sensibile încât mulți oficiali din domeniul securității naționale nu ar fi putut avea acces la ele fără o autorizație specială obținută de la președinte, cabinet sau oficiali de la nivel de cabinet sau aproape de cabinet.

Sursele nu au precizat pentru The Washington Post la ce țară se referă documentul sau unde a fost depozitat la Mar-a-Lago. Mai mult de 100 de documente clasificate au fost confiscate din Mar-a-Lago pe 8 august.

Kyle Cheney, reporter senior pe probleme juridice pentru Politico, a distribuit articolul pe Twitter și a subliniat că Trump a declarat anterior că documentele deținute la Mar-a-Lago au fost declasificate.

Dacă este adevărat, acest lucru ar însemna că fostul președinte a declasificat secrete despre capacitățile nucleare ale unei alte țări.

„Presupunând că acest lucru se confirmă, înseamnă că poziția lui Trump este că a declasificat secrete nucleare ultra-sensibile ale unei națiuni străine”, a scris Cheney.

„Afirmația lui Trump că a declasificat totul este foarte contestată și nu este neapărat relevantă pentru posibilele infracțiuni. Dar poziția sa declarată public este că a declasificat totul, ceea ce ar include aceste informații specifice”, a adăugat el.

Opt țări, în afară de SUA, au sau se crede că au capacități nucleare. Acestea sunt Marea Britanie și Franța – aliați-cheie ai SUA – precum și India, Pakistan, Rusia, China și Coreea de Nord. Israelul, un alt aliat al SUA, este, de asemenea, un alt stat despre care se crede în general că are arme nucleare, dar nu a recunoscut niciodată în mod oficial acest lucru.

Newsweek a cerut biroului lui Trump și Departamentului de Justiție să comenteze.

În dosarele depuse recent în instanță, avocații fostului președinte nu au citat afirmația lui Trump potrivit căreia documentele au fost declasificate înainte ca acesta să părăsească funcția la 20 ianuarie 2021.

Echipa sa a declarat anterior pentru Fox News, într-un comunicat, că Trump avea un „ordin permanent conform căruia documentele scoase din Biroul Oval și duse la reședință erau considerate declasificate în momentul în care le scotea”.

Doi dintre foștii șefi de cabinet ai lui Trump de la Casa Albă au declarat că nu a existat un astfel de ordin în perioada în care au fost în administrație.

Christopher Kise, un avocat al lui Trump, a criticat scurgerile de informații despre anchetă în comentarii pentru The Washington Post publicate marți.

Kise a spus că „daunele aduse încrederii publice în integritatea sistemului pur și simplu nu pot fi subestimate. Acțiunea responsabilă în acest caz ar fi ca cineva – oricine din Guvern – să exercite conducerea și controlul”.

„Curtea a oferit o cale de urmat rezonabilă care nu include scurgerea selectivă de informații neverificabile și înșelătoare. Nu există niciun motiv să ne abatem de la această cale dacă scopul este, așa cum ar trebui să fie, de a găsi o soluție rațională la problemele legate de stocarea documentelor care au scăpat inutil de sub control”, a spus el.

Kise pare să se fi referit la decizia de luni a judecătorului districtual american Aileen Cannon de a numi un „arbitru special” pentru a examina documentele confiscate la Mar-a-Lago, în urma unei cereri din partea avocaților lui Trump.

Decizia lui Cannon a stârnit critici din partea experților în drept, iar Departamentul de Justiție (DOJ) va face probabil apel la Curtea de Apel a SUA.

Atât DOJ, cât și echipa juridică a lui Trump au termen până vineri să prezinte liste de candidați pentru a ocupa funcția de „arbitru special”, dar numirea ar putea fi plină de dificultăți.