Home » Articole » Trei asociații ale magistraților cer autorităţilor să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare

Trei asociații ale magistraților cer autorităţilor să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare

25606
Trei asociații ale magistraților cer autorităţilor să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare
Laurențiu Beșu FOTO: captură video / Recorder
Ascultă articolul

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție se declară solidare cu “magistraţii care înţeleg să denunţe public toate situaţiile în care independenţa lor este pusă în pericol” și cer autorităţilor competente “să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională” asupra acestor magistrați.

- articolul continuă mai jos -

Asociațiile reamintesc că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a cerut României, “în mod repetat şi ferm, să introducă reguli clare care să permită judecătorilor şi procurorilor să fie avertizori de integritate fără teama represaliilor, iar această recomandare nu poate fi ignorată”.

  • “Solicităm autorităţilor competente să se abţină de la orice demers care ar viza cercetarea disciplinară sau presiunea instituţională asupra magistraţilor care îşi exercită dreptul la liberă exprimare.
  • Orice încercare de a reduce la tăcere vocile critice din magistratură, prin invocarea abuzivă a „rezervei”, reprezintă un atac direct la adresa statului de drept deoarece atunci când un judecător sau un procuror semnalează public derapaje care afectează actul de justiţie, fie că este vorba de ingerinţe politice, presiuni ierarhice sau deficienţe sistemice, acesta nu încalcă legea, ci o apără. Or, a-i sancţiona pe aceşti magistraţi înseamnă a descuraja exprimarea unor opinii critice în interiorul sistemului şi a consolida, în schimb, cultura tăcerii şi a complicităţii.
  • Orice procedură disciplinară iniţiată exclusiv pe motivul unor opinii critice exprimate public este contrară independenţei magistraţilor, care nu cer imunitate pentru ei înşişi, ci independenţă pentru justiţie”, se arată într-un comunicat al celor trei asociații.
  • De asemenea, asociațiile magistraților cer Consiliului Superior al Magistraturii “să îşi îndeplinească rolul constituţional de garant al independenţei justiţiei şi să apere fără echivoc magistraţii împotriva oricăror forme de presiune sau represalii”.

“Societatea are dreptul să cunoască adevărul despre disfuncţionalităţile din justiţie, iar magistraţii care îndrăznesc să vorbească nu trebuie transformaţi în ţinte, ci recunoscuţi ca apărători ai interesului public. Orice altă abordare înseamnă întoarcerea la practicile unui sistem închis, opac şi vulnerabil la influenţe externe.

Solicităm Guvernului României şi Parlamentului României adoptarea unui cadru legal specific care să confere judecătorilor şi procurorilor calitatea şi întreaga protecţie de avertizori de integritate, deoarece magistraţii care semnalează, în interes public, încălcări ale independenţei justiţiei sau ale statului de drept trebuie să beneficieze de protecţie împotriva oricărei forme de represalii, fie ele disciplinare, administrative, profesionale sau de altă natură”, mai scriu asociațiile.

Acest apel vine după ce Curtea de Apel București a emis miercuri un comunicat de presă „în contextul afirmaţiilor denigratoare şi fără acoperire în realitatea faptică ale unui judecător în investigaţia Recorder”. Este vorba de judecătorul Laurențiu Beșu, de la tribunalul București, care deși încă e în activitate, a decis să apară cu chip, nume și prenume în investigația respectivă.

Judecătorul Beșu a relatat pentru Recorder că atunci când era judecător la Tribunalul Giurgiu, i s-a propus să fie detașat la Curtea de Apel București și a acceptat. Ulterior și-a dat seamă că lăsase la Giurgiu, în faza finală a judecății, dosarul de corupție al medicului Mircea Beuran, iar promovarea sa a putut fi percepută ca o metodă de a fi înlăturat din acel dosar, ca să fie înlocuit cu un alt judecător, iar cercetarea judecătorească să fie reluată de la zero – până survine prescripția.

Citește și:

Lasă un răspuns

Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.
Vă rugăm să țineți cont că folosirea injuriilor, a limbajului instigator la ură, a apelurilor la violență sau trimiterea repetată, în mod abuziv, a aceluiași comentariu pot duce nu doar la ștergerea mesajului, ci și la suspendarea temporară a dreptului de a comenta. Site-ul nostru încurajează dezbaterile aprinse, dar civilizate. Vă mulțumim pentru înțelegere și pentru contribuția la o discuție bazată pe argumente, nu pe atacuri.

Top Articole